Page 9 - 1926-07
P. 9
Util VERSUL LITERAR
schijă (le patriarhală evocare Conu (Jo- tiiaitraiârea pseudonimului sâd, clteşto, şi râdeău sâ moară. Ne mai putând răb
stică. între altele : da o veselie, care nu-1 interesa, france
zul ceru explicaţiuni :
D. ŞTEFAN NENIŢESCU, cunoscutul S P I T A L — Allons, pourquoi riez-vous, expli-
critic de artă şi autorul volumelor de quez-moi, ţa ?...
versuri „Denii" şi „Vrajă", citeşte „Pe Ca vântul ni intrat pe uşă, — Aş, imposibil ! Dificil an fransă..
lerinajul sufletului", o poemă clin care Brusc te-ai oprit la patul meu — Allez toujours... Je comprendrai
o savantă frazare, smulge mari efecte Şi-ai denumit numele meu bien quelque chose...
dramatice şi a Xll-a poemă din Ode Automat ca o păpuşă. — Iassy... se apucă să tălmăcească u-
italice : nul, care vorbea franţuzeşte în casă, cu
soacră-sa, numai când erau de faţă ser
Şi apoi te-ai prăbuşit de-alatu-mi vitorii, „on joue thăâtre, revist a ătă o-
Cu-atâta melodramatism trefoa. Rusia representă par on urs, An
Că sta să-şi iasă din mutism glia on lion, Italie on sacheur. Compren
Griveiul zugrăvit pe patu-mi. vous ?".
— Ce sont Ies alliâs, parfaitement...
Plângeai în hohote şi droturi — Aaşa !... Nu-i prost franţuzul... Et
De somieră te ’nsoţeau : France, continuă încurajat tălmaciul,
Fracturile-mi se deplasau năduşit, ajutându-se cu mâinile „on fem-
Din calmul lor prescris de doctori. me an costum nasional fransâz, avec un
coq sur la tet, jouă par on artiste rou-
Durerea ta înduioşase main qu’on s’apelle..."
Şi trandafirii calcinaţi — A, oui, Marianne...
Şi îngeraşii aplicaţi — Non, mon commandant, on s’appel-
Pe tuciul sobei ce ’ngheţase. le Cinsky...
Cu-acelaş fast, cu-aceeaş tobă
Puţin în urmă ai plecat
Şi-am stat din nou crucificat
Intre ’ngeraşii de pe sobă.
DINASTICISM
ŞTEFAN NENIŢESCU „Regele Belgiei a dăruit,
artiştilor italieni, insula Co-
Cântă suflet al meu, nu te ’ntrista văzând macina (1 km. p.) pe lacul
irosite măriri, ca’ntr’un cosciug deschis, Como".
căci din prag de surâs genele dragostei Ziarele.
Pretutindeni vrăjit pândesc.
Deşi nu sunt artist italian
Dacă n’ar descânta, viaţa de-al ei umbrar Aşi vrea şi eu să fiu la Comacina,
şi pământul de mări (lespodobiţi ar fi, Să hoinăresc pe iaz, ca un bâtlan
Visul n’ar secera meiul de stele snop, Şi să mă’ntorc la ora când e cina.
zarea nu s’ar nunti mereu.
Sau s'o pornesc în luntre de cu zori,
Cântă suflet pribeag veşnicei tinereţi! Să zăbovesc pe sub migdali, la Adda,
cântul cliiamă cântări, clopote din aripi Şi’ntr’un târziu, cam pe la cântători,
sunet fâlfâie larg, aerul e năvod, Pe la Bellagio să-ini cânt balada.
cânt de cântece înnodat.
Scăpat de turnul meu Farnez
Să dau o raită pe la Gravedona — Bon, mais c’est Marianne...
Arnul curge colori, vrăbii se ciripesc — — Chez nous on s’appelle Cinsky...
Vino, preot neuns ! — Sau Miniato sus Şi pe la Dongo să-mi rememorez Oui, mais c’est notre Marianne.
ne aşteaptă. Un imn cântă-1 iubirei, sfânt: De Don Fabricio şi Clelia Madona. — Non, c’est roumain, on s’appelle
timpul singură ’nvinge ea ! Marioara...
Tivano-ar duce luntrea pân’la mal — Je sais, je comprends, nom de Dieu
Şi boarea lui mi-ar pune’n mână pana,
D. ION VINEA, autorul „Florilor de mais je vous dis, que c’est Marianne...
lampă" şi a. „Descântec“-ului, citeşte O ! ce n aş da să pot un imn regal — Mă da’ tâmpit e ăsta !
o ciudată poemă în proză, Aliluia, de-o Să scriu în cadrul (lela Pliniana. — Ia lasă-mă, să explic eu: Mon com
temeritate care a interesat în deosebi mandant, regarde â moi... Elle, on s’ap
publicul. Şezătoarea se sfârşeşte cu unul din pelle Cin-sky... Marioara Cinsky... pas
cele mai mari succese de lectură : d. polonez, pas fransăz... roumain, artiste
D. PERPESSICIUS, după ce, amintind GII. BRĂESCU, cunoscut prin satiriza roumain.
de „Strategia literară" a lui Divoire, re rea lumii militare, în deosebi, citeşte, — Mai oui, c’est entendu, c’est Marian
cunoaşte a-şi fi ales un pseudonim cu variate resurse comice, trei schiţe, ne.
între cari inimitabila şi îndelung a- — Continuă mă, dă-1 dracului...
plaudata : — Pourquoi dracului, ce n’est pas
DELA POPOTĂ gentil...
— Uită mă, c’a înţeles săracul !..
Negreştii, un târguşor cuminte din cu — C’est vous... qui âtes idiots, puisque
prinsul judeţului Vaslui, se întinde îm- je vous dis que c’est Marianne...
părţindu-şi prăvălioarele frăţeşte, deo — Mă tâmpitule, am fost acolo... Moi
parte şi de alta a drumului. La populaţia la bas (strigând) Cin-sky...
paşnică alcătuită din câţiva meseriaşi, — Oui (răcnind şi el) Marianne c’est la
ce duc viaţa monotonă de călugări, s’a Republique.
adăugat în timpul războiului, un centru — Dă-1 în moaşe-sa, nu vezi ce încă
de instrucţie cu militari ce umpleau uli păţânat e...
ţa de lume şi de sgomot. Ofiţerii, prin — Mon commandant, â votre sântă
tre cari un căpitan francez care nu ştia Vive la France !
o boabă româneşte ,trăiau plictisiţi, pre — Je veux bien moi, vive la Rouma-
lungind masa clela popotă, cu farse, glu nie ! A la vâtre, tas d’idiots !
me şi povestiri repetate, pe care se chi — (Indulgent). Mon commandant, pa
nuiau să le explice ofiţerului francez în rol d’honneur, on s’appelle Marioara...
sărcinat cu predarea nouilor metode, pu Quell interesse j’ai !...
nând la contribuţie cunoştinţele aproxi *
mative din limba oaspelui lor. Şezătoarea ia sfârşit după două ore
PERPESSICIUS Astăseară era veselie mare. Un cama şi jumătate de ritmuri şi de jovialitate,
rad venind dela Iaşi picase odată cu su cu regretul după cei absenţi, dar cu
mai mult sau mai puţin nepractic şi pa şi povestia entuziasmat şi pe lung consolarea că la viitoarele şezători, nu
după ce, în câteva cuvinte simţite, con peripeţiile revistei : „A fost odată". Ofi vor mai lipsi.
jură publicul să fie mai binevoitor în ţerii', cu ochii aprinşi, ascultau lacomi PENTAPOLIN
