Page 8 - 1926-07
P. 8
9 vMvmstJt unun
s. S. H,
— â doua şezătoare literari dela 6 Februarie 1926 —
(Fundafla Regele Carol I)
Şezătorile ce se urmează la Fundaţia sură să epureze formula romantică de Perihelic, beta
Carol au început sub fericite auspicii. toate elementele ei convenţionale. Conjonctiv, dodo
Ele au trezit în publicul dornic de ma Altă caracteristică a poeziei simbolis Oponent, adio...
nifestări culturale o curiozitate, cu a- te este cultivarea personalităţii până la — Adium —
tât mai firească, cu cât, de data acea extrema ei limită şi justificarea acestei Frâu Venus
sta, în mijlocul lui, descind odraslele tendinţe prin idealismul filozofic ger Cacadu !
norilor. Cel puţin aşa îi cunoaşte o anu man. Din acest punct de vedere mişcării Ciudat, dar adevărat.
mită mitologie. franceze dela 1880, cu reacţiunea ei îm In colacul Tău aprins
Scriitorul e prin excelenţă un izolat. potriva naturalismului filosofic, îi răs Ins distins
Dela masa lui de brad, ca dintr’un mi punde mişcarea germană a lui Novalis Am surprins
nuscul radiofon, trimite vibrări ce se Schlegel, Tieck şi Fichte, ca reacţiune Frâu Mercur, de pur augur,
întind mai aproape sau mai departe, împotriva raţionamentului lui Goethe şi Pe când tu
după cazuri. a clasicilor germani. Cacadu
E întotdeauna o curiozitate din plin Toţi aceşti scriitori, atât cei francezi, — Tirlplai —
plătită, să vezi pe scriitorul pe care-1 simbolişti, cât şi cei germani, romantici, Te evaporai
urmăreşti, care-ţi vorbeşte sufletului, au plecat dela principiul idealismului Spre rai.
sau pe cel de care abia ai auzit sau filosofic de origină kantiană, reluat de
chiar pe cel împotriva căruia ai resen Hegel şi Ficlite, că între natură şi indi
timente, — să-l vezi în exerciţiul debi vid se interpune necontenit inteligenţa
tului său oratoric, decepţie sau revela omenească şi că deci natura în sine, nu
ţie, după împrejurări. poate fi cunoscută. In schimb însă, ea
Aşa se explică şi afluenţa de care se se relevă omului, prin imagini persona
bucură aceste şezători ale S. S. R-ului le ale ei, şi arta nu are altă posibilitate
şi mai ales, nemulţumirile pe care pu decât să o înfăţişeze ca atare.
blicul le manifestă când scriitorii anun La noi, primul poet care poate fi con
ţaţi pe program nu pot lua parte ia şe siderat drept semănătorul de posibili
zători. tăţi viitoare ale desvoltării poeziei sim
Pentrucă deşi din tulpină zeească, boliste, a fost Eminescu.
scriitoriii nu sunt mai puţin muritori Intr’adevăr, poetul Luceafărului în ro
şi atunci, unul se întâmplă să fie bol lul lui de ctitor al limbei româneşti li
nav, un altul, în drum spre aulă, a ză terare se găseşte într’o situaţie simi
bovit, fie să privească o reclamă lumi lară, de epurator al formulelor roman
noasă, fie să înregistreze o nouă cons tice la modă la noi, pe vremea lui, şi
telaţie, un altul a cetit un indigest foi de căutător de forme noui şi personale,
leton critic care l-a înfuriat împotriva de scrutător al eului său poetic şi de
literaturii ş. a. m. d. realizator al lui în cadrul idealismului
Insă publicul nu vrea să ştie. El vrea filozofic german, cu prima generaţie de
să vadă şi să audă pe scriitori. Şi poate simbolişti francezi.: Beaudelaire, Rim-
că are dreptate. Cu singură aceasiă re baud, Verlaine, Villiers de L’Isle Adam,
zervă, în care ne place să vedem mai Corbiâre şi Mallarme.
repede o invitaţie — de-o-seară pentru Ceeace aceşti poeţi simbolişti, au fă
ca d-nii autori, afară de cazuri, — pă- cut în Franţa pentru a ajunge la o for
zească-i Cel de sus,— de boală, să bine- mulă de artă personală, până la muzi
voiască a răspunde dorinţei ascultăto calitate sufletească, Eminescu a realizat, Mercur:
rilor, cu singură această rezervă a doua păstrând proporţiile, la noi... Astră inventivă
şezătoare a S. S. R., s’a desfăşurat în Poezia simbolistă română, se găseşte Ultra disociativă
condiţii excelente. astfel pe drumul singurei mari-tradiţii Singura care se-ntoarce
Şezătoarea începe cu conferinţa d-lui de literatură românească, aceea a lui Altfel, anii altfel toarce
N. DAVIDESCU, despre „Poezia nouă'*: Eminescu... Mercur:
Macedonski în schimb, păgân şi mis Astră aurită
D. Davidescu, priveşte poezia simbo tic, cu grave sonorităţi de raţionalism Cu peri dai împodobită
listă drept o continuare în adâncime a şi cu o origină fundamental romantică, Lungi
elementelor poetice pe care romantisfnul la început, parnasiană, mai târziu, a Cu pungi
francez, le-a mânuit în suprafaţă. fost în chip fatal la antipodul poeziei Pe bomba mare
simboliste. OarbS şi cercetătoare,
Din căutarea pricipiului de muzicali Frâu Mercur !
tate sufletească şi din realizarea perso Dex ales, intact şi pur
nalităţii proprii a scriitorului în artă, a Castă astră, iconoclastă
rezultat, fireşte şi libertatea lui de ex Concepută din mister
presie, care a dus la versul liber de azi. Şi fecioara Lucifer
Dincolo de aceste norme generale de Cap croit pentru iubit
înţelegere a poeziei simboliste, fiecare Bisexuat la pipăit
scriitor în parte, nu reprezintă, decât
realizări ale unei personalităţi menite O select intelect
să-i apropie de ei numai pe baza princi Nunta n’am sărbătorit !
piului de diferenţiere, se explică varieta Uite ia a treia chee
tea atât de stufoasă a scriitorilor strânşi Vâr-o în broasca Astartee
sub eticheta simbolismului. Şi întoarce-o de un gard
Intr’un sens retrograd
încep lecturile ; d. PERPESSICIUS îşi Trage porţile ce ard
prezintă confraţii. Că intrăm
Să ospătăm
D. ION BARBU, a cărui evoluţie poe In cămara Soarelui
tică pornind dela parnasianismul prime Marelui, nun şi stea
lor poeme, atinge realizări de poezie Abur verde să ne dea
pură ca în ,.Uvedenrode" citeşte :„Jazz Mere întoarse şi lactee
Bând pentru nunţile necesare". In firida eteree
N. DAVIDESCU
La tăieri de curcubee
Baudelaire care poate fi considerat ca Venera Ce scântee.
punct de plecare al simbolismului fran Inimă
cez, nu a fost decât un romantic întâr Cu fiecare minimă : D-şoara IGENA FLORU, autoarea pie
ziat şi în această calitate a fost în mă Aphelic, alfa sei de teatru „Fără reazăm", citeşte o
