Page 7 - 1926-07
P. 7
UNIVERSUL LITERAR
naţional
cultural
curent
a
trezit
care
GHEORGHE LAZAR din întunericul robiei un neam întreg,
îndreptându-1 spre calea civilizaţiei şi
Filozoful german Leibnitz spunea liceu, aşa cum erau la el acasă peste a reînvierei ca popor conştient de va
ndeva : „daţi-mi şcoalele pe mână să munţi, Bălăceanu comunică propunerea loarea lui etnică şi de însemnătatea
â schimb faţa lumii“. Şi desigur mare- lui Lazăr unor prieteni de ai lui, oa pe care o poate avea în viitor.
) avint pe care-i luase Germania în a meni cu vază în acel timp : mitropolitul In decursul istoriei noastre, totdea
oua jumătate a veacului al 19-lea se Dionisie, Ioan Văcărescu, Iordache Go- una au apărut oameni simpli, care cu
atora în primul loc şcoalelor. lescu, etc.- sacrificiul vieţei lor, fără mult fast şi
-
Acelaş lucru s’a întâmplat şi la noi. Aceştia stăruesc cu energie la Divan popularitate, au săvârşit cele mai mă
ufletul românesc reînviat sub influen- şi între 10 Decembrie 1817 şi 6 Martie reţe fapte pentru neamul lor. In pragul
i civilizaţiei apusene, întâi prin mari 1818 se iau în discuţie proectele de or veacului al 19-lea figura pandurului din
Vladimirii de peste Olt şi acea a dască
îvăţaţi ardeleni, ajunge la o realizare ganizare. Lazăr lămuri vederile sale,
fectivă atunci când are prilejul să se printr’o înştiinţare care era de fapt şi lului din Avrigul de peste Carpaţi sunt
esvolte la şcolile sale naţionale. programul de organizare şi predare a pilde vii şi emoţionante. GH. CARDAŞ
A fost sorut ca tot de pesie Carpaţi, învăţământului în acea şcoală. Studiile
ude civilizaţia îşi găsise o mai largă erau împărţite în patru grade după SPICUIRI BIBLIOGRAFICE
esvoltare, să ne vina în ţară primul vârsta şi înţelepciunea elevului. A. Opera, ediţii :
ascăl intemeetor de şcoli româneşti : Animaţi de ideile novatoare ale das 1) Versuri de laudă în limba daco-ro-
rh. Lazăr. călului transilvănean, puţinii cărturari mânească la logodirea prea înălţatului
Ce suflet nobil şi distins a fost acest cari erau în Bucureşti sau oferit îndată nostru împărat Frantzi. Viena 1808.
iu al Ardealului ! Modest şi sincer, ca să contribue cu slabele lor mijloace la 2) Manifestul lui Gh. Lazăr in „Con
i mocanii care trec Carpaţii cu oile predarea învăţământului. Eufrosin Po vorbiri literare" anul XXX, şi în G. Bog-
entru a se opri în inima Bărăganului, teca, Ion Eliade Rădulescu, popa Pavel, dan-Duică şi Popa Liseanu „Viaţa şi o-
cest om a . realizat în capitala ţării I.adislau Erdeli l-au secondat ca profe pera lui G.' Lazăr", Bucureşti 1924.
îunteneşti, cu mijloace sărăcăcioase şi sori. , , ; ' . . , ţ j , . 3) Cuvîntul compus de Lazăr la în
rele, începutul unei opere pe care s’a scăunarea lui Dionisie, 1819, în „Cu
lădit mai târziu toată organizaţia Ro- rierul Românesc" 1839 p. 266; Aron
nâniei moderne. Pumnul, Lepturariu rumânesc 1864 voi.
S a născut în satul Avrig, ţinutul Fă- IV p. 63; L. Poenaru, Analele Societăţii
ăraşului în anul 1779, la 5 Iunie. Pâ- Academice 1870 p. 122 şi Gh. Adamescu
inţii lui erau gospodari fruntaşi în a- „Modele de discursuri".
est sat dela poalele Negoiului. 4) Cuvânt rostit de profesorul Lazăr
A făcut şcoala primară în satul natal, la suirea pe tron a lui Grigorie Ghica,
poi gimnaziul la piariştii din Cluj şi 30 Iulie 1822. Publicat de George O. Gâr-
iibiu. Intre anii 1802—1806 şi-a desă- bea în „Revista p. istorie, arheologie şi
ârşit cunoştinţele de drept şi filozofie fii. 1883 p. 360.
ot la piariştii din Cluj. 5) Apel la subscriere pentru publicarea
Dela 1806 până la 1809 a stat la Viena unui curs de matematică de Gheorghe
a bursier bisericesc. Aici a învăţat o- Lazăr, în anul 1822. Publicat de P. Poe-
uectele cerute de programul teologic u- naru în „Analele Soc. Academice" 1870.
6) Trigonometria. Publicată de d. Tra-
tiversitar şi în acelaş timp căuta să a- ian Lalescu Buc. 1919.
>rofundeze şi alte studii care îl pasio-
7)
Aritmetica matematicească. Publi
tau. cată în volumul omagial al d-lor G. B.
Acum începe să compue scrieri origi- Duică şi G. Popa-Lisseanu.
îale şi tot odată face şi câteva tradu-' 8) Planul Obislanului ridicat prin G.
cri. Lazăr 1818 şi Planul Fântânelelor ridicat
In Decembrie 1809 Lazăr este trimis şi lucrat prin Şcoala din Sf Sava 1820.
le împărat la Carloviţ, unde avea să fie Publicate de G. Bogdan-Duică şi G. Po
hirotonisit preot de Mitropolitul Strati- pa-Lisseanu în volumul citat.
nirovici. Acesta presupunând însă, că Toată opera lui Gh. Lazăr, atât cât
ânărul teolog dela Viena este animat ni s’a păstrat, s’a republicat în opera
le unele idei prea liberale pentru reli d-lor G. Bogdan-Duică şi G. Popa Lis-
gia ortodoxă, nu vru cu nici un preţ să-l Amănunte despre şcoala lui Lazăr a- seanu, Viaţa şi opera lui Gheorghe La
>reoţească. vem puţine, totuş se ştie care au fost o- zăr, Buc. 1924, 356 pag.
Lazăr desnădăjduit de acest insucces biectele pe care le-a predat el şi tova
n cariera sa nouă, plecă la Sibiu, unde răşii lui.
u numit profesor la o şcoală elementa Elevi erau destul de puţini la început,
ră de teologie. Dar şi aici el avu de în- majoritatea fiind la şcolile greceşti, dar Premiul de proză : 5,000 lei
âmpinat multe neplăceri din partea nu după mult timp şcoala ajunse să fie
nai marilor săi care nu vedeau cu oclii cea mai populată. Sufletul cald al dască Termenul de predare al manuscriselor
Juni pe agerul teolog. Episcopul Vasile lului conducător, atrăgea spre el toate pentru premiile de proză al „Universu
4
tloga, care era pentru Sibiu ceeace fu inimele care simţiau româneşte. lui Literar ' este de două luni dela data
sese episcopul Bob pentru Blaj, începu Paralel cu activitatea rodnică între primei publicări. Deci ultimul termen
să-şi exercite marea sa autoritate o- prinsă în şcoală, Lazăr a exercitat şi o este 24 Martie 1926.
prind prin cenzură personală tipărirea influenţă politică de primul rang. El a Manuscrisele vor îi scrise citeţ, fără a
iărţilor lui Lazăr. Ne mai putând supor- fost poate în Bucureşti ,primul iniţiator purta iscălitura autorului. Fiecare ma
:a o asemenea subjugare, Lazăr fugi la al ideei de libertate şi de ură în contra nuscris va avea însemnată sus, pe prima
Braşov, unde credea că poate fi mai li- Grecilor asupritori. Aceasta se vede din pagină, într’un colţ, o deviză convenţio
aer ;dar din nefericire nu pentru mult discursul pe care l-a ţinut la înscăuna nală (de j[)ildă : pocta nascitur sau unirea
;imp, căci este adus înapoi la Sibiu cu rea mitropolitului Dionisie şi din altul face puterea, etc) — aceiaşi deviză con
torţa, în Ianuarie 1812. Căutând să-şi ia ţinut la 1822 adresat direct contra Gre venţională se va însenina şi pe un plic de
revanşa contra asupritorilor, Lazăr în cilor... cartă de vizită, în lăuntrul căruia autorul
cercă indirect, printr’un discurs închi Istovit de greaua muncă pe care o su îşi va închide numele.
nat lui Napoleon ,să laude în cuvinte portase cu atâta avânt şi resemnare, fe Manuscrisul, cu deviza astfel scrisă,
elogioase pe cel mai mare şi mai de te ricitul dascăl se îmbolnăvi greu şi sim- dimpreună cu micul plic de vizită, se în
mut duşman al monarhiei. ţindu-se că i se apropie sfârşitul plecă chid într'un plic mai mare, oficial, şi se
Aflându-se despre aceasta, Lazăr este spre satul său natal. Fratele său Oanea trimit, recomandat redacţiei sau recto
destituit şi alungat din Sibiu de autori primar în Avrig l-a dus într’o căruţă de rului „Universului Literar", str. Brezoia-
tăţile civile. ţară. nu, 9 bis. E preferabil ca plicurile aces
Rămas pe drumuri, înflăcăratul dascăl La 17 Septembrie 1823 Gheorghe Lazăr tea să poarte într’un colţ sau pe verso,
îşi ia toiagul pribegiei şi trece Carpaţii. închise ochii mulţumit desigur, de ser specificare pentru premiul de proză.
0 preşimţire intuitivă îl mână spre dru viciul pe care îl adusese neamului său. Comisiunea care va ceti şi va premia
muri mai rodnice şi mai independente. Activitatea ştiinţifică a lui Gheorghe cea mai bună lucrare se compune din
A zăbovit puţin la familia boerească Lazăr a fost destul de redusă, deşi după d-nii:
Bărcănescu, ca profesor particular şi părerea specialiştilor cele două-trei tra LIVIU REBREANU
unde are prilejul să facă cunoştinţă cu tate rămase clela el, pot servi şi astăzi E. LOVINESCU
vestitul boer român de pe acea vreme, ca model, mai ales pentru introducerea N. DAVIDESCU
Constantin Bălăceanu, care era efor al şi romanizarea unor termeni tehnici. ION PILLAT
şcoalelor. Impărtăşindu-i acestui boer Dar în altă direcţie trebue apreciată va PERPESSICIUS
ideea de a se înfiinţa în Bucureşti un loarea sa. El a fost întemeetorul unui
