Page 6 - 1926-07
P. 6
UNIVERSUL
prin lătrături în susul locului ales p
Sri
tru trecere, apoi dau fuga mai la vale
se aruncă în apă şi înoată repede către
ţărmul opus”. Dar crocodilul este d .
e
seori tot, atât de fin ca şi câinele.
Perrier de la Bathie a observat cura
un crocodil auzind un câine lătrând îa
susul apei, s’a aşezat la pândă tocmai
la locul unde câinele credea că are $$
treacă în urma acestei înşelăciuni.
Crocodilii înghit pietre care le rămân
în stomah şi îi uşurează fără îndoială
la digestia prăzilor. Malgasii pretind ci
crocodilul înghite o piatră pe an şi că
numărul pietrelor găsite în stomahul
unui animal ţi-arată vârsta lui.
Crocodilii, faptul e puţin cunoscut,
au un loc de refugiu pe care şi-l sapă
singuri. E un coridor lung dela 6—10
metri, terminat printr’o cameră rotundă;
el se deschide în fundul apei sub coa
stă. Aţtest coridor se urcă în pantă că
tre suprafaţă şi uneori această cameră
are şi găuri pentru aerisire.
In privinţa aceasta, d. Petit poveste
şte o dramă teribilă, auzită dela un tâ
năr Malgaş, d. Randriamiarmison, prac
ticant în laboratorul cl-lui Gruvel.
Bunicul acestui tânăr, Rainimihaboka,
pescuind odată într’un râu, a fost apu
cat de un crocodil uriaş şi târît cu ol.
Neputând să scape şi ştiind că croco
dilii nu’şi devorează prada decât atunci
când a putrezit, s’a prefăcut că-i mort.
Avea norocul că era un admirabil în-
notător şi putea să înoate sub apă
multă vreme. Aşezat de animal în par
tea lărgită a cavernei sale, omul a pu
tut să respire puţin ; crocodilul pilit în
coridor îşi supraveghea victima. Având
îndoeli, revenea prin surprindere să-l
miroasă şi să-l pipăe cu botul său
groaznic.
La urmă se depărtă puţin câte pu
ţin şi dispăru în râu. „Rainimihaboka
auzi deasupra capului fuga unei turme
de boi care sguduia tavanul cavernei
sale.
Deodată văzu pământ curgând şi pi
ciorul unui bou care crăpase tavanul".
Omul apucă cu putere piciorul boului,
se îndoi asupra genunchilor, apoi îm
pingând cu umerii şi târît de bou, cu
prins de groază, eşi la lumină. Era scă
BISERICA SF. GHEORG1IE pat. De pe ţărm putu să asiste la .dis
«le MARIUS BUNEâCU perarea şi furia crocodilului când şi-a
văzut caverna goală.
Malgaşul mai afirmă că crocodilul a
F rânturi călduros, care pentru el înseamnă o pe fost imediat atacat şi devorat de seme
rioadă de vânătoare şi de prădat. Ani
malul atunci devine de temut; copiii şi nii săi, ca pedeapsă că lăsase prada
CROCODILII DIN MADAGASCAR femeile îi cad adesea victimă, călătorii să-i scape.
siliţii să treacă râurile pe la vaduri tre- Crocodilul se gâdilă foarte uşor şi in
Crocodilul e singurul animal pericu bue să ia cele mai mari măsuri de pre- digenii prinşi de el reuşesc uneori să
los din Madagascar. Dar este în schimb cauţiune. Crocodilul atacă boii când vin scape gâdilându-i picioarele de dinapoi.
extrem de 1. umeros : nu există, fluviu, la adăpat, e pofticios de pui şi gâşte Pentru stârpirea lor, s’a constituit o
râu, lac în care să nu-1 găseşti, pe care le fură noaptea de prin satele societate pe acţiuni, care spera ca anul
când altitudinea nu depăşeşte 1000 de riverane. Prada lui preferată pare că acesta să poată avea cel puţin 10.000
metri şi adâncimea trece de un metru. este câinele. Câinele şi crocodilul riva de piei de crocodili foarte căutate în
Crocodilii ouă la începutul anotimpu lizează prin viclenie în această luptă. marocliinărie. Fildeşul colţilor lor poa
lui călduros, în Octombrie, sau chiar la „Mi s’a povestit adesea, spune d. Petit, te fi întrebuinţat la facerea bufonilor,
sfârşitul iui Septembrie. Femela alege din studiul căruia luăm fragmentul de iar din grăsimea lor se face un ulei
un loc uscat; sapă a gaură adâncă de faţă, că atunci când câinii vor să treacă care se foloseşte în industria pielei.
la 75 cm. până la 1 metru şi îşi depune un râu ce conţine crocodili, îi atrag
ouălele. Numărul lor variază, dela 10
la 30 şi uneori mai multe. Aceasta ex A M I A Z A
plică extraordinara abundenţă a acestor
amfibii. f
Puii e’s după 25—30 de zile şi sunt Amiaza seamănă cu aur cald ogoarele
lungi dela 12—15 centimetri. Spre car’ măntorc clin drumuri lungi, picioarele....
Nu se ştie precis ce viaţă duc atunci; In zare, la odihnă, plugurile
o viaţă rătăcitoare, fără îndoială şi Şi-ajrrind cle-odată fiarele ca rugurile...
plină de prudenţă, căci trebuie să Privesc în depărtări, şi depărtările
scape de lăcomia celor mai bătrâni. Şi Lacome-mi deschid, spre nicăiri, cărările... j
este un mare noroc că, crocodilii se
mănâncă între ei, căci şi azi lipsesc în Oriunde m’au purtat la viată vânturile,
Madagascar mijloacele eficace de a-i
împiedica să se înmulţească prea mult. N’am întâlnit bătând pământurile
In timpul anotimpului secetos, cro Un loc mai drag ca tine, petec de pământ străbun,
codilul stă aproape adormit. Atunci, se Pe care mi-au venit la leagăn, ursitoarele,
pare, e mult mai puţin periculos şi in Pe care botezatu-m’a, întâia dată ’n viată, soarele
digenii se tem mai puţin de el. Dar nu
e acelaş lucru în timpul anotimpului A. COTRUŞ
