Page 9 - 1926-08
P. 9
VNIVERStJL LITERAR O
S. S. R.
— A treia şezătoare literară dela 13 Februarie 1926 -
(Fundaţia Regele Carol I)
Şezătoarea de Sâmbătă 13 c. a S. S. R. timent al simetriei pe un fond comun de Călugărul elin şi vajnicul cazac
n fost deschisă prin, conferinţă! d-lui prof. abstracţiune. Sfninbuţul şi Parisul: fe-altoiră.
Tzigara-Samnrcaş, care a tratat despre Stabilind relaţiunile strânse între mo Supreme deveniri în tine zac
raporturile dintre literatură şi artă, cu tivele spirale ale olăriei noastre şi între Clamori de corn, înfiorări de liră...
specială/ privire la România. repetatele cadenţe ale doinei, d. T. S. a-
Conferenţiarul ţine să spună dela înce junge la concluzia că şi hora nu este de Mărire ţie, grai de viitor!
put, că cerându-i-se acea conferinţă, nu a cât /interpretarea dinamică a motivului Superbe minţi se vor scălda în tine...
sa va fi vina/dacă, din desfăşurarea tezei, spiralei. Ai fost un lac — eşti valul curgător
cumpăna va atârna uneori mai greu fu Prin legătura stabilită între ornamenta Eşti Piu viul impetuoaselor destine.
partea artelor plastice. ţia de azi cu acea din epocile preistorice,
D-sa arată cuiu) toate operile de artă se conferenţiarul ajunge la concluzia că şi Alcătuire de cuvinte româneşti,
aseamănă prin aceiaşi faza primă a ză- ritmica poeziei populare trebue conside Atâtea năvăliri te fecundară!
inislirei ; că poetul ca şi pictorul sau scul rată ca mult mai veche decât influenţele Inticnrind, pe zi ce ’mbătrâneşti,
ptorul trăesc aceleaşi momente sublime în Romanilor, cari au adoptat limba lor unor Eu te visez proteică şi lapidară!
caic-stăpâniţi de idea sau viziunea ce ur forme moştenite. 1 ' (Cântecul milei).
măresc ei se simt creatori şi stăpâni ne Prin captivante proecţiuni a ornamente
stânjeniţi ai hunei înconjurătoare. Că lor olăriei vechi şi contimporane, a crestă
diferenţiarea operilor începe numai din turilor în lemn şi ţesăturilor româneşti D-l ION BUZDUGAN citeşte patru din
momentul realizării, a exteriorizării in- s’au ilustrat şi mai bine teoriile intere
spiraţiunii lăuntrice. sante ale vorbitorului. Conferinţa s'a ter poemele sale: Vedenii din trecut,Fântâ
minat prin comparaţia unor opere lite na părăsită, Flori de mac şi Cârtiţa.
rare de sculptură şi pictură cu subiecte
corespunzătoare.
D-l ION DRAGOSLAV îşi precedează
lectura printr'o introducere în legătură
cu meşteşugul scriitoricesc.
D-l VICTOR EFTIMIU, citeşte Crăciu
nul de demult şi declamă Balada aurului
(din Cocoşul Negru), Odă limbii române,
Pădurea, In mine stelele şi Tricolorul.
AL. TZIGARA-SAMURCAŞ
Operile literare sânt cele la care se I. BUZDUGAN
pierde mai repede contactul direct cu au
torul, iar înţelegerea lor — condiţionată
prin limba în.care sânt scrise — este alt
fel limitată decât a sculpturilor şi pictu
rilor ce n’au nici vârstă nici naţionalitate,
fiind universal apreciate de cei ce au ochi
să vază. Prin câte-va exemple alese din
arta universală se arată cum operile plas
tice ale vremurilor trecute şi ale popoare
lor a căror limbă e aşa de puţin răspân
dită sânt totuşi azi încă tftât de impună
toare şi de populare faţă de numărul res
trâns al celor ce pot ceti în original pe
clasicii vechi. Odă limbii române
Din ajutorul ce însăşi biserica creştină
l-a avut de la pictura pusă în serviciul ei,
oratorul arată recunoscuta superioritate a Alcătuire de cuvinte româneşti
artelor plastice faţă de însăşi cartea căr Iţi văd prin veacuri inedita bogăţie...
ţilor, care este Biblia. întinerim pe zi ce’mbătrâneşti,
Limitând tema la ţara noastră, oratorul O, grai din viitor, mărire fie !
arată ecoul ce literatura l-a avut în artă
şi semnalează picturile istorice ale maes Din auroră, magic te-arătai...
trului Mirea şi ale lui Aman. Ai preschimbat bordeele’n palate.
Cu deosebire interesantă a fost cerceta Te văd cum gloriosul drum ţi-1 tai V. DEMETRIUS
rea din acest punct de vedere a literatu- In falduri de sonorităţi catifelate. D-l V. DEMETRIUS citeşte schiţa:
rei noastre populare. Deşi în aparenţă e- Norocul cocoanei Frosa.
couri plastice nu se regăsesc în folclor, cu
excepţia unor balade, totuşi conferenţia Carpatul ţi-a fost leagăn şi amvon
rul arată marea înrudire ce uneşte litera Recolte minunate îţi destină Mai citesc d-nii N. PORA, D. NANU
tura şi arta ţăranului român caracteri Vcstigiul dac şi farmecul slavon, (Moartea lui Ipolit), şi d-l G. MURNU:
zate ambele prin acelaş ritm, acelaşi sen Inîipte’n armătura ta latină. din Odiseia, Cântul IX:
