Page 9 - 1926-08
P. 9

VNIVERStJL LITERAR                                                                                          O

                                                   S. S. R.

                 — A treia şezătoare literară dela 13 Februarie 1926 -

                                     (Fundaţia Regele Carol I)

     Şezătoarea  de  Sâmbătă  13  c.  a  S.  S.  R.   timent  al  simetriei  pe  un  fond  comun  de   Călugărul elin şi vajnicul cazac
   n fost deschisă prin, conferinţă! d-lui prof.   abstracţiune.                Sfninbuţul şi Parisul: fe-altoiră.
   Tzigara-Samnrcaş,  care  a  tratat  despre   Stabilind  relaţiunile  strânse  între  mo­  Supreme deveniri în tine zac
   raporturile  dintre  literatură  şi  artă,  cu   tivele  spirale  ale  olăriei  noastre  şi  între   Clamori de corn, înfiorări de liră...
   specială/ privire la România.          repetatele  cadenţe  ale  doinei,  d.  T.  S.  a-
     Conferenţiarul  ţine  să  spună  dela  înce­  junge  la  concluzia  că  şi  hora  nu  este  de­  Mărire ţie, grai de viitor!
   put,  că  cerându-i-se  acea  conferinţă,  nu  a   cât  /interpretarea  dinamică  a  motivului   Superbe minţi se vor scălda în tine...
   sa  va  fi  vina/dacă,  din  desfăşurarea  tezei,   spiralei.                Ai fost un lac — eşti valul curgător
   cumpăna  va  atârna  uneori  mai  greu  fu   Prin  legătura  stabilită  între  ornamenta­  Eşti Piu viul impetuoaselor destine.
   partea artelor plastice.               ţia  de  azi  cu  acea  din  epocile  preistorice,
     D-sa  arată  cuiu)  toate  operile  de  artă  se   conferenţiarul  ajunge  la  concluzia  că  şi   Alcătuire de cuvinte româneşti,
   aseamănă  prin  aceiaşi  faza  primă  a  ză-   ritmica  poeziei  populare  trebue  conside­  Atâtea năvăliri te fecundară!
   inislirei ; că poetul ca şi pictorul sau scul­  rată  ca  mult  mai  veche  decât  influenţele   Inticnrind, pe zi ce ’mbătrâneşti,
   ptorul  trăesc  aceleaşi  momente  sublime  în   Romanilor,  cari  au  adoptat  limba  lor  unor   Eu te visez proteică şi lapidară!
   caic-stăpâniţi  de  idea  sau  viziunea  ce  ur­  forme moştenite.                   1  '       (Cântecul milei).
   măresc  ei  se  simt  creatori  şi  stăpâni  ne­  Prin  captivante  proecţiuni  a  ornamente­
   stânjeniţi  ai  hunei  înconjurătoare.  Că   lor olăriei vechi şi contimporane, a crestă­
   diferenţiarea  operilor  începe  numai  din   turilor  în  lemn  şi  ţesăturilor  româneşti   D-l  ION  BUZDUGAN  citeşte  patru  din
   momentul  realizării,  a  exteriorizării  in-   s’au  ilustrat  şi  mai  bine  teoriile  intere­
   spiraţiunii lăuntrice.                 sante  ale  vorbitorului.  Conferinţa  s'a  ter­  poemele  sale:  Vedenii  din  trecut,Fântâ­
                                          minat  prin  comparaţia  unor  opere  lite­  na părăsită, Flori de mac şi Cârtiţa.
                                          rare  de  sculptură  şi  pictură  cu  subiecte
                                          corespunzătoare.
                                           D-l  ION  DRAGOSLAV  îşi  precedează
                                          lectura  printr'o  introducere  în  legătură
                                          cu meşteşugul scriitoricesc.
                                           D-l  VICTOR  EFTIMIU,  citeşte  Crăciu­
                                          nul  de  demult  şi  declamă  Balada  aurului
                                          (din  Cocoşul  Negru),  Odă  limbii  române,
                                          Pădurea, In mine stelele şi Tricolorul.

















          AL. TZIGARA-SAMURCAŞ

     Operile  literare  sânt  cele  la  care  se                                            I. BUZDUGAN
    pierde  mai  repede  contactul  direct  cu  au­
    torul,  iar  înţelegerea  lor  —  condiţionată
    prin  limba  în.care  sânt  scrise  —  este  alt­
    fel  limitată  decât  a  sculpturilor  şi  pictu­
    rilor  ce  n’au  nici  vârstă  nici  naţionalitate,
    fiind  universal  apreciate  de  cei ce  au  ochi
    să  vază.  Prin  câte-va  exemple  alese  din
    arta  universală  se  arată  cum  operile  plas­
    tice  ale  vremurilor  trecute şi ale  popoare­
    lor  a  căror  limbă  e  aşa  de  puţin  răspân­
    dită  sânt  totuşi  azi  încă  tftât  de  impună­
    toare  şi  de  populare  faţă  de  numărul  res­
    trâns  al  celor  ce  pot  ceti  în  original  pe
    clasicii vechi.                         Odă limbii române
     Din  ajutorul  ce  însăşi  biserica  creştină
    l-a  avut  de  la  pictura  pusă  în  serviciul  ei,
    oratorul  arată  recunoscuta  superioritate  a   Alcătuire de cuvinte româneşti
    artelor  plastice  faţă  de  însăşi  cartea  căr­  Iţi văd prin veacuri inedita bogăţie...
    ţilor, care este Biblia.              întinerim pe zi ce’mbătrâneşti,
     Limitând  tema  la  ţara  noastră,  oratorul   O, grai din viitor, mărire fie !
    arată  ecoul  ce  literatura  l-a  avut  în  artă
    şi  semnalează  picturile  istorice  ale  maes­  Din auroră, magic te-arătai...
    trului Mirea şi ale lui Aman.         Ai preschimbat bordeele’n palate.
     Cu  deosebire  interesantă  a  fost  cerceta­  Te văd cum gloriosul drum ţi-1 tai     V. DEMETRIUS
    rea  din  acest  punct  de  vedere  a  literatu-   In falduri de sonorităţi catifelate.  D-l  V.  DEMETRIUS  citeşte  schiţa:
    rei  noastre  populare.  Deşi  în  aparenţă  e-                             Norocul cocoanei Frosa.
    couri plastice nu se regăsesc în folclor, cu
    excepţia  unor  balade,  totuşi  conferenţia­  Carpatul ţi-a fost leagăn şi amvon
    rul  arată  marea  înrudire  ce  uneşte  litera­  Recolte minunate îţi destină   Mai  citesc  d-nii  N.  PORA,  D.  NANU
    tura  şi  arta  ţăranului  român  caracteri­  Vcstigiul dac şi farmecul slavon,   (Moartea  lui  Ipolit),  şi  d-l  G.  MURNU:
    zate  ambele  prin  acelaş  ritm,  acelaşi  sen­  Inîipte’n armătura ta latină.  din Odiseia, Cântul IX:
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14