Page 1 - 1875-06

/; ;

( 'i| !

Gazet’a ese do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele o. si r., si pe la
Fdi's, candu concedu ajotbriale. — Pretialu: Anala M.XVI1I. DD. corespondenţi. — Pentru sarie 6 cr,
pa 1 anu 10 fl., pa Vi 3 fl. v. ev Tieri eaterne 12 fi. Toce’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu>
v. a. pe mm asu sdn 2 /s galbini men. snnatdri». blicare.
!

Hr. 37. Bradova 3 Iunie 22 Maia 1875.

delitatea si devotamentulu seu, pentru enormele cratiloru dela „ Kelet* et „Reforrn,* si ce fanaticii
Furiile diarieloru din caas’a con- sacrifici» de sânge si avere si — pentru-ca clerulu dele „Ellenbr* etc. cu amerintiarile loru de mesuri

ferentiei dela 93 Maia. seu este obligatu prin c ă r ţ i l e s a l e r i t u a l i a tirannice asupra celoru adunaţi la Sibiiu? Unde
Cei cari a-ti caletoritu prin campi’a Transil­ memorâ in 8. liturgia si in alte parti a le ritului, este acelu tiranu nebunu, care se me faca pe mine
vaniei, sbu pe stepele Ungariei, pe unde mai în­ de vreo d6uespre-diece-ori numele monarchului, ro- de frica a mancă si a bb, a dormi sbu a veghiâ ?
ainte pascea turme multe, veţi fi patit’o câ si noi, gandu-se pentru elu si cas’a si armat’a lui. Câ Cine va cutediâ se impinga de spate, cu sabii’a
se sara asupra-ve cate diece lupoi si dulăi dintr’o- pedbpsa veni mai antaiu asiâ numit’a m a n a l i ­ inpumnata, la urn’a electorale, pe unu omu, care
data, facundu choru impregiuru, in catu nici cu b e r a , cărei austriacii ii dicea Ausnahmszustand si -si simte demnitatea sa de barbatu liberu, indepen­
măciuci de cele lungi se nu te poţi apară de ei. cu unu gradu mai susu, Belagerungszustand; după dente si este domnu preste vointi’a sa?
In asemenea pusetiune se afla astadi toti barbatii aceea începură se plbie legi diverse, alu caroru Ye aduceţi aminte, Domnulu meu, ca in an.
de distinctiune ai natiunei romanesci din marele taisiu erâ indreptatu numai asupra romaniloru; 1868 ne invoiseramu intre noi mai mulţi betrani,
principatu alu Transilvaniei, nu numai cati au par- limb’a nbstra fh scbsa din tbte afacerile publice; câ cu ocasiunea alegeriloru din a. 1869 nu numai
ticipatu la conferenti’a nâstra din Sibiiu, dbr’ si carii sc61ele romanesci amerintiate cu sabi’a lui Damocles; se ne abtienemu dela orice influintiare in sensulu
au absentatu dela aceea; — diariale maghiare si cele beseric’a insultata prin mesuri clandestine; poporulu nostru, dbra de s’ar’ potb, se si absentamu din pa­
nemtiesci mituite din Budapest’a, Clusiu s. a. au sacrificatu usurariloru, alungata de pre mosibra, tria; se lasamu adeca pe barbatii generatiuuiloru,
saritu asupra loru câ se-i musce si sfasiia. De ar’ fugariu pe pamentu, adusu la sapa de lemnu. In care ne succedu nbue, câ se lucre in deplina liber­
cutediâ diariale romanesci se insulte pe fruntaşii acelasiu tempu ni-se dicea in tonu sarcasticu si tate, se nu p6ta fi vorba de pressiuni morali. Amu
altoru pop6ra cu termini asiâ de barbari, processele nerusînatu: „Partecipati la alegeri; tramiteti depu­ absentatu dela Miercurea; resultatulu inse este
ar’ veni mereu asupra loru. Intre alte impregiu- taţi la diet’a Ungariei, pentru câ se ve apere in- sciutu. In Iuniu 1872 candu cu adunarea dela
rari, acesta ar’ fi unu semnu bunu, ca in fine re- teressele,* Dâra legea electorale, dâra corruptiunea Alb’a, inpinseramu brasi inadinsu pe barbatii dintre
sistenti’a passiva a poporului romanescu din Tran­ spurcata si mesurele tirannice luate asupra alega- 30—40 de ani, in capulu affacerei, câ se nu se
silvania va fi convinsu pe adversari despre constan- toriloru, paralisâ de siguru ori-ce acţiune spontanea p6ta dice, ca noi betranii ne lungimu in calea
ti’a si perseveranti’a lui pe Ianga dreptele sale a poporului nostru. loru, se-si ebra ertatiune si gratia, loru si noue, se
postulate secularia, de a caroru implinire nu voru Si care au fosta urmările acestoru acte de le sărute manile si piti6rele, se le strige batendu-si
scapă nici-odata. Acei 1493 de barbati romani, vindicta, de tirania? Nu cumu-va singur’a ruina a peptulu: „Ticăloşi măriile vostre!* Se aflasera a-
cari au subscrisu petitiunea adressata monarchului, poporului romanescu ? Dâ si nu. Amu suferitu si deca unii jurisconsulţi teneri, cari pe la 1871
au spus’o limpede in Maiu 1867 comissariului re- mai suferimu ce e dreptu, fbrte greu; ruinarea inse sustienea t h e s e a juridica formulata camu asiâ:
gescu comitelui Emer. Pbchy prin graiulu advoca­ intentata acestui poporu, a cadiutu preste nebunii Decisiunile luate si legile sancţionate de una ge­
tului Dr. Ioanu Ratiu in presenti’a fruntasiloru ruinători câ si preste noi; ei ne stricară nbue; se neratiune, de ex. înainte cu 30—35 de ani, nu
maghiari: „Excellentia, de amu sci, ca asteptamu credeţi inse, ca ei n’au trasu nici-unu folosu din obliga intru nimicu pe successorea ei.* „Bine,*
din generatiune in generatiune, unu seculu intregu acelea stricatiuni; cenuşia si pulbere s’au alesu si replicaramu noi betrauii, „dbca voi nu ve simţiţi
(100 de ani), dela postulatele nbstre totu nu ne se alege pe fia-care di din acelea folbse imaginate; obligaţi intru nimicu a respectă punctele testamen­
vomu abate; si Te rugamu, că se submitteti acbsta insasi tibr’a este ruinata. Au patit’o câ scorpiile tului politicu alu parintiloru vostrii, facutu pre
declaratiune a nbstra la cunoscinti’a monarchului.* asiatice si africane, care dbca se irrita si nu-si candu voi amblâti in camasia lunga, mergeţi, con-
Corniţele Pbchy venindu dela Clusiu pana la Bra- potu resbunâ, -si spargu capulu propriu prin cbd’a sultati*ve, schimbati-lu, asterneti-ve vbue insi-ve
siovu, ori-unde a datu de romani, totu asemenea ascuţita. venitoriulu cumu ve place; si pruncii vostrii voru
declaratiuni a primitu, din care causa pre catu stete Renegaţii jidovi dela „Pester Lloyd* in nr. face totu asemenea.* lilcca pentru-ce in Alb’a be­
elu aici, eră fbrte irritatu, in catu obligă pe prefectu, din 26 Maiu au inpertinenti’a de a insultă pe frum tranii n’au dusu mai nice una rola. Cu tbte ace­
câ se tiena in ochi pe romani, se infrene orce de- tasii natiunei nbstre, de brneni fara patria, de e stea, resultatulu brasi s’a vediutu; elu a fostu
monstratiuni, chiaru si cu potere armata. xistentie Catilinarie ,H ). Dâra n u noi romanii amu demnu si de seniori, si de barbati.
Asupra consecentieloru acestei tienute a ro- fostu dedaţi a traf si nu amu traitu din averi ră­ Dbra in Sibiiu ? Nefericitulu corespondente alu
maniloru nici-unulu din noi nu-si facea illusiunea pite, nici insielate, nici din tetiunarii, nici din tra diariului „M. Polgâr* -mi imputa mie, ca pentru-
cea mai mica. Sciamu cu totii, ceea ce păţiseră darea sângelui. Aristocraţi de calibrulu lui Catilina, ce nu am vorbitu in congressulu nostru asia si pe
metropolitii si Konrad Schmidt, pe atunci comite Lentulus, Coetegus si jidovii carii stau in servitiulu din colo, „de ce nu l’am luminatu despre dreptu­
alu natiunei sasesci in Sept. 1865, candu fusera loru, au voitu se db Romei focu din tbte părţile, rile fundamentali ale romaniloru, despre inegalita­
c h i a m a t i la Yien'a; cunosceamu si resultatele se ombre pe toti cetatienii cei mai buni, se le tea uniunei, si de ce am recunoscutu uniunea.* Am
campaniei austro-prussiane din an. 1866; audise- spurce femeile, se le rapbsca tbte averile. Oatili onbre a respunde d-lui corespondente, ca conferen­
ramu cuventele lui Beust despre trantirea la părete; nari au fostu acei bandiţi, cari in a. 1848 decise- ti’a dela Sibiiu a fostu numai c o n f e r e n ţ i a e «
ni s’a spusu si pe alte caii, in termini respicati, sera in Clusiu, in Tergulu-Muresiului si in Aiudu, l e c t o r a l e compusa din individi n e a l e s i , bra
ca de aci incolo vibti’a nbstra naţionala are se fia câ S) extermine pe toti romanii cati sciu carte. nu dieta compusa din membrii aleşi. Nu amu
redusa si strimtorata numai pe terrenulu eclesias- Catiînari suntu aceia, cari au dilapidatu la 18 mi- mersu acolo câ se discutamu legi fundamentali,
ticu, pentru-ca in interessulu totului cineva trebue libni fiorini din fondurile calei ferate orientale. nici legea uniunei; nu ne-amu adunatu câ se pe­
se fia sacrificatu, bra acelu cineva eră se fia na* Catiinari aceia, cari in locu de 42 milibne, au treceam cu septemanile împreuna, ci simplu câ şe
tiunea romanbsca. Sacrificarea pentru „întregimea storiu pana la 80 de milibne florini dela stătu, ne intrebamu, dbca mai au la noi val6re acelea
monarchiei* nu eră de ajunsu, ci se mai adause la sub pretestu alu desdaunarei urbariale **). Oatili- temeiuri, care ne-au determinatu pana acilea, câ se
densa si v i n d i c t ' a , p o f t ’ a d e r e s b u n a r e , nari comunişti si oonspiratori asupra tierei si a po- perseveramu in resistentia passiva, ceea ce s’ar’ fi
din causa ca naţiunea romanbsca in anii 1848—9 ponlui, suntu aceia, cari rapescu pe fia-care di potutu intamplâ prea bine, celu multu in cursu de
-si versase sângele si averea pentru restaurarea mosbrele populatiunei rurale si o făcu se emigre dbue bre. Nu este adeveratu, ca eu asiu fi vor­
tronului sfarmatu in Dobritienu, pentru integritatea in lomani’a. De aceea respingemu insultele arun­ bitu despre uniunea Transilvaniei cu Ungari’a, nu
monarchiei cutremurata din fundamentele sale; bra cat* in faci’a nbstra si le trantimu in faci’a insul- am avutu trebuintia se vorbimu despre ea; nu a
in a. 1863, dandu prea mare crediementu la pro- tateiloru, cu totu despretiulu pe care*lu merita. fostu pusa de nimeni la ordinea dilei; nu s’au a-
missiunile solemne ale regimului de atunci, parte- Si ce vreu jidovii si argaţii plaţi ti ai aristo- flatu nimeni, care se ne arunce curs’a acbsta; dbca
cipâ la parlamentulu imperiale din Yien’a, înainte s’ar’ fi aflatu, amu fi sciutu cumu se o tractamu.
de a-si asecurâ vibti'a autonbma aici acasa, prin acte Erâ trbb’a partitei contrarie, dbca ea există intre
*) Vaterlandslos, catilinarische Existenzen si
de stătu si juramente solemne, in faci’a Europei, noi, câ se încerce a ne sc6te, batendu-ne din posi-
alte ÎDj uraturi de acestea neruşinate. Vedi , P.
„in animam Domini mei,* cum suna formul’a. Mai tiune in positiune, de pre terrenulu nostru celu prea
Lloyl* articlulu de fondu din 26 Maiu a. c.
in scurtu, poporulu romanescu trebuea se fia pe- **) Informatiune luata in conferenti’a din 23 bene cunoscutu; atunci apoi aveamu ocasiune de a
depsitu f6rte aspru, umilitu ai infrantu, pentru fi­ Maii la Sibiiu. he apară de c i n e v a , bra a dispută cu adversari