Page 1 - 1898-02
P. 1
„fiaieta" iese în l-care di.
ubj&îkp®*,
Si ’fliKByiî* Afcoiaiante psntru Aîsno-Dnpna:
«Kpw?. An.?? mr« ? v Pe un an 12 fl., pe şeso ioni
6 fl.. pe trei luni 3 fl.
Xttrtitutu itvnuwo*#» r.a •;<-. H-rii do Dumlneoi 2 fl. pe an.
nin au >
v.-wt.r: ..-■ Pentru Somânia si străiaătate:
t«iSfcB»T‘. ne ’pmurceKQ Aa A»ml- Pe un an 40 franol, pe şdse
RiKirsţlMii? Ir? Sif.su-? te av luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
saât6i‘ele lilrîH! - ! «» sauscia?': K-rii de Duminooă 8 frano!.
îja VidXAa: .V. Bujuj, ifovjt-«A
fhtklttk. Hueoif Au».i«, «l. tyipoUns 8e prenumără la t6te ofleicie
8schfohgatţ 4ntot dfţwo*. J. poştale din întru şi din arară
VtuMmer, Iu. Buiiupost.»: a. f, si la dd. eoleotori.
Qciib^r^ry, Srhttun Bfmas; tn Api’namemi usatri Brasor
'Suuure&'.si r Ag<m:t Banat, Stjiy- administraţiunea, piaţa mare,
en-rafU© do Kourauauo; în iiaro- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
'bttft,: A'arottff rfi Luimam. I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni o fl., po treihinl 2fl. 60 er.
Pieţul Ineerţlnnliur: o xerin
gaiaaond pe « <soJ.6»ă 8 8*. şi Cu dusul în casă: Pe un an
liOez. î.vmbiru porwm o pwbii- (l^umei ele lD-ujcci.Ixa.ecâ 5) 12 fl., pe 0 luni 6 tl., pe trei luni
e&xe. I‘><bumiri mai dtjs dnp;i 8 fl. Un esemplar 6 or. y. a.
Sarifă şi Învoială. său 16 bani. Atât (ybonAmoh-
Reclame po puguia & 8-6 o tele oftt şi inserţiunile sunt
cori» 10 ci. tiu. 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 24.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 1 (13) Februarie 1898.
Din causa s-toi sărbători diarul nn va se ia o sumă corespun4ătore pentru Când un preot se face vinovat de-un Tot la acesta tinde şi altă dis
apără pănă Marţi săra. ce ca
întregirea provisorie a venitelor ace grav delict de imoralitate, seu de-o posiţiă, care 4' > cas, când
lor preoţi, cari 89 află în cea mai purtare duşmănăsă statului, pentru ministrul nu s’ar învoi cu autori
0 nouă cercare. 8trîmtorată stare materială". care a fost osîndit fiă printr’o sen tatea confesională asupra împărţirei
încât pentru confesiunile ro tinţă judecătorescă, fiă pe cale dis ajutorului, atunci acesta va fi dat
Demult se tot pregătesce gu mână şi serbâacă gr. or., luterană, ciplinară. direct dela ministru, er numai în
vernul unguresc a deslega o grea calvină, unitară şi israelită §. 2 sta- In caşurile din urmă el îşi pierde cas de învoială se va pute împărţi
întrebare, despre care s’a vorbit şi bilesce, că venitul posturilor preo dreptul la dotaţiune pe timp de trei prin consistdre.
ua
în dieta din 1848, adecă regularea ţesci sistemisate pănă la 1 Ianuarie anî din 4i când sentinţa judecă Etă pe scurt disposiţiunile cele
aşa numitei dotaţiunî seu Congrue, 1898, se întregesce din visteria sta torescă, seu pedepsa disciplinară a mai însemnate ale des amintitului
cu care statul se vină în ajutorul tului pănă la 800 fl., respective la intrat în vigăre. Dăcă este a doua proiect de lege, care mai prevede,
preoţimei tuturor confesiunilor re- 400 fl. Acestă întregire se va ese- ără osândit, îşi pierde dreptul cu ca întregirea venitelor să se încâpă
cepte. E vorba, ca statul se contri- cuta însă gradat, numai în timp de totul. dela 1 Ianuarie 1899.
bue din visteria sa pentru-ca se se nouă ani. In cei dintâiu trei ani se Asta i una din ghiarele guver Foile unguresc! l’au salutat cu
întregescă venitele preoţilor aşa, vor întregi venitele numai pănă la nului, ce şî-o întinde în contra p'er- bucuriă în speranţa, că ârăşi se dă
"încât se li-se asigure un venit mini 600, respective 300 fl., ăr în cei sânei, care nu-i va plăcâ din vre-o o armă puternică în mâna guver
mal, din care se pbtă trăi conform şese aui următori, întregirea gene causă seu alta. Ce însemnâză la nului unguresc spre a iufluinţa asu
chiămării lor. rală se va urca cu câte 60—70,000 Unguri aşa 4i ,,purtare duşmană pra preoţimei nostre în interesul po
aa
11
Acesta întrebare este greu de fl. anual, pănă ce în urmă va ajunge statului , o seim a4î prea bine cu liticei de maghiarisare, căutând a-o
deslegat, căci deşi acjî statul ungar la cifra de 800, respective 400 fl. toţii. Şi tocmai de aceea vom înţe desbina de popor, de dorinţele şi
are un budget de cinci sute de mi- S’a socotit, că întregirea din lege, că în acest delict păte fi în aspiraţiunile lui îndreptăţite naţio
lione şi cu tote că politicianii în cestiune are să-l coste pe stat în cei curcat orî şi când orî-ce preot ro nale.
ua
gâmfaţi din Peşta vor ca Ungaria dintâiu trei ani câte 600,000 fl., er mân, care nu se va bucura de spe Ce însemnâză în 4i de a4b
se joce rol de putere mare, totuşi după nouă ani cam la 960,000 fl. ciala graţiă a căpeteniilor autorită ca ministrul învăţământului unguresc
nu sunt destui bani în visteria sta anual. ţilor unguresc!. Ba va ajunge o sim să aibă de împăiţit ajutore materiale
tului, ca se acopere măcar în parte Se vede deci şi de aici, că pro plă denunţare răutăciosă, ca să fiă între preoţii noştri, am vă4ut şi ne
multele trebuinţe şi îndatoriri noue, iectul se ţine între margini cât se trecut între vinovaţi. Şi aşa, numai am convins cu prisos din modul şi
ce se ridică; dările cresc şi sunt păte mai restrînse. acei preoţi vor ajunge a primi o chipul cum s’a împărţit şi se împăr-
atât de urcate, încât contribuabilii Dotaţiunea se face aternătăre întregire a venitelor lor, cari uitân- ţesce aşa numita „milă împerătâscă".
abia mai pot răsufla sub povara lor, dela cualificaţiunea preotului, căci du-şî de chiămarea, ce o au în sînul Seim, că îndeosebi biserica ro
şi e „miserie pretutindeni în ţâră", ea se da preotului, er nu parochiei. poporului român, se vor face unel mână gr. or. a refusat de a primi
cum qice un cjiar de frunte ungu Numai preoţii, cari au absolvat 8 tele făţişe ale maghiarisatorilor. acest ajutor de stat de vr’o 25 000
resc. clase gimnasiaîe şi un curs teologic Reiese acesta şi din disposiţiu fior. destinat din vremuri mai bune
Cu tdte acestea ministrul de de cel puţin trei ani şi cari vor avă nile ce urmeză, cari scot la ivâlă pentru ajutorarea preoţilor mai lip
culte Wiassics vre se reguleze Ges testimoniu de cualificaţiuDe preo- cealaltă ghiară a stăpânirei ungu- siţi de mijlâce; l’a refusat din causă,
tiunea întregirei venitelor preoţesci. ţăscă dela confesiunea lor, pot pre rescî, prin care se ameninţă şi au că distribuirea lui se face direct de
In scopul acesta a şi înaintat tinde o întregire pănă la 800, resp. tonomia bisericescă. cătră minisstru şi prin organele sta
trecute dietei un proiect.de lege. 600 fl. Toţi ceilalţi preoţi, cari n’au Ministrului de culte adecă i-se tului. Seim asemenea, ^ă cu tâte
,<s * El este întitulat: „proiect de întrunit aceste condiţiuni, pot cere dă dreptul de a provoca pe autori astea se găsesc preoţi, mai mult orî
lege despre întregirea venitelor întregirea venitului lor numai pănă tăţile confesionale din cas în cas, mai puţin lipsiţi, cari cer acel aju-
4
preoţesci *. Printr’ensul se regulăzâ la 400, resp, 300 fl. să pună la cale cercetare discipli or direct dela ministru.
numai dotaţiunea confesiunilor re- Acum urmeză disposiţiunile, nară contra celor ce vor fi denun Nu e deci temerea fundată, că
cepte necatolice, er încât pentru cari fac să iese ghiarele guvernului ţaţi la ministru; âr dăcă acestă cer şi în caşul întregirei venitelor preo
„peoţii catolici de ritul latin, gre unguresc din sacul cu dotaţiunea. cetare nu s’ar face, seu decă s’ar face, ţesci se va crea în mare aceeaşi
44
cesc şi armân , se amână luarea dis- In §. 7. se înşiră caşurile când şi ean’ar eşi pe voia ministrului, atunci situaţiă tristă şi deplorabilă, ce ni-se
posiţiunilor legale din partea dietei, un preot nu păte fi părtaş la bene acesta va ave dreptul a dispune di înfăţişăză aici în mic?
pană ce va fi regulată aşa 4i ficiul întregirei venitelor sale, ori rect retragerea beneficiului. Pericolul de care este amenin
sa
Congruă, adecă întregirea venitelor dăcă s’a împărtăşit de el, îl pierde. Printr’asta i-se dă ministrului ţată nu numai autonomia, ci însa-şî
preoţilor catolici, care, precum seim, Aceste sunt: 1) Când un preot e dreptul de-a disciplina în ori-c.e mo organisaţia bisericei nâstre prin noul
a fost luată în mână de episcopatul judecat la o pedâpsă, care aduce ment pe orî-ce preot luat la ochi, proiect de lege al ministrului Wiassics,
catolic. Dâr şi pănâ atunci §. 1. al cu sine pierderea oficiulci seu, pănă călcând astfel autonomia biserioei e invederat.
proiectului de faţă dispune, ca „se când va dura aeâstă pierdere; 2) respective. „Telegraful Român" din Sibiiu
FOILETONUL „GAZ. TRANS." ian, biruitorul, marele împărat al vestiţilor şi fără buni îngrijitori, rămas-atn pe loc ca dmtr’o bucată, fără nici o formă. Era
Romani, a aşeejat lagăre de soldaţi ca să şi ne-am închircit. Când vedeam că vine sălbatic; pe cap purta un coif răpit dela
Povestea lui Bogdan Dragoş Vodă păzâscă pacea şi liniştea în Dacia, ţâra de asupră-ne puvoiul de Tătari ori de alţi câp- un cavaler neamţ (german), pe care singur
si a Bourului. ei cucerită cu sângele şi sudorea lor. Sol cânl, munţii ne erau scăperea; văgăunile cu a sa mână îl ucisese şi pe acest coif
i
I. daţii din aceste lagăre şi-au făcut case şi peşterile lor ne erau sălaşe şi adăposturi purta, ca semn de mare vitejie, două aripi
Prin aceste locuri, unde adl suntem prin aceste locuri supuse de ei, s’au apu binecuvântate de Dumne4eu. Câte odată în formă de corne. Capul său, când era
noi şi unde mâne vor fi copiii, nepoţii şi cat de lucrul pământului ca în Italia, ţâra bietul Român mai ridica umilitul său cap îmbrăcat cu coif, avea asemănarea unui
strănepoţii noştri, au fost cu multe sute de unde ei venise; s’au însurat luând de şi se împrietinia cu unii dintre vrăjmaşi, cap de Bour, un fel de bou sălbatic forte
de ani înainte străbunii noştri, Romanii. însoţire fetele Dacilor, er copiii născuţi pentru a bate pe alţii. Aşa, acum vr’o frumos şi fioros, ce pe acele vremuri trăia
Piciorele acelor străbuni au. frământat din bărbaţi Romani şi femei Dace, s’au fă cinci sute de ani Românii în tovărăşie cu prin munţii CarpaţI.
pământul ce noi adl stăpânim; strălucitul cut şi ei soldaţi în lagările romane, aşe- Ungurii şi cu Nemţii, au bătut sdravăn şi Să lăsăm, de-ocamdată, la o parte pe
şi nebiruitul, în acele vremuri, popor Ro 4ate în Dacia. Din sângele bărbaţilor Ro au alungat mai multe hbrde de .Tătari, ne- acestă namilă sălbatică de om şi întorcân-
man a doborît cu viteza sa armă pe poporul mani şi al femeilor dace a eşit mai apoi rămâind în aceste locuri decât o singură du-ne la bunicii şi fraţii noştri Români,
ce atunci locuia prin aceste părţi, Dacii; noul popor român, noi, aceştia de acum; şi mare câtă sub ocârmuirea unui mare că să-i vedem ce făceau ei bre, cum îşi pe
după câţî-va ani de crâncenă luptă, vitejii prin urmare tocmai de pe atunci, noi Ro pitan al lor numit Haraboe, care îşi avea treceau 4bele şi nopţile. — Greu de tot.
Ro“manI au supus pe rSsboinioii şi neastâm mânii suntem prin aceste părţi. Cădând locul de şedere mai însemnat în cetatea — Nici lucru în timpul 4il b nici odihnă
e
păraţii Daci, silind pe voinicul lor căpitan, însă, betrânul nostru tată, poporul Roman, ră- Romiclava sâu Smerodava peste Şiret, lângă în timpul nopţii. Asupriţi şi schingiuiţi în
Decedai, să se otrăvescă de ciudă, că a fost mas-am noi, copiii lui, singuri, mici, fără oraşul Roman. tot locul, prădaţi şi jefuiţi, nu sciau ce să
învins; dâr Romanii n’au ucis pe toţi Dacii, sprijin şi fără ajutor, aruncaţi departe de Haroboe, păzitor de margini, era om mai facă; îşi părăsise cu durere de inimă
ci numai pe cei ce nu voiau să se supuie; ceilalţi fraţi în mijlocul sălbaticilor, ca o rău la inimă, sălbatic ca toţi Tătarii, urît dragile lor locuri din dulcea Moldovă şi se
le-au luat tote cetăţile, întâriturile şi me- corabie în mijlocul mării. Dela mâdă-nâpte şi din cale afară, mai urît decât toţi Tătarii; retrăsese în fundul munţilor CarpaţI, şi din
terezurile, dâr au cruţat ce-a fost mai dela răsăritul lumii s’au vărsat pe aceste cu barbă stufosă şi încâlcită, părul mare, colo prin Maramureş unde, chipurile, îşi
scump, adecă pe femei, copii, bătrâni şi pe locuri puvoie de barbari în sute de ani, creţ, negru ca corbul şi într’o învălmăşală aveau voivodatele lor; dâr şi aici Româ
cei tineri, cari de bună voie s’au dat su âr noi, copiii Romei şi ai vechii Dacii, ne mai pomenită; nasul turtit, ochii bulbu nii erau asupriţi de Unguri, alţi barbari
puşi. In mijlocul poporului dac, rămas cu n’am putut cresce cum cresc copiii cu tată caţi ca de broscă, faţa lată par’c’ar fi fost de acelaşi neam şi de acelaşi soih cu Tă
viâţă în urma mulţimilor de bătălii, Tra- şi cu mamă, ci ca nisce orfani fără părinţi bătută cu lopata; tot trupul lui era clădit tarii, încât bieţii Români, după alungarea
