Page 1 - 1901-10
P. 1
REDACŢIUNEA, ,&azeta“ iese în flacare fl.
Aamiiiistraîinn6a şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Unearia:
Braşov, piaţa mare or. 30. Po un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Beriaori nofranoate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franot, po şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso la Admlnlstrnţlune în N-rii do Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următdrolo
Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI : oielo poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nackf'., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nuohf. Anton Oppelik. Administraliunea, Piaţa ir.sie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Tfirgul Inului Nr. 30, otneiu
borgor. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şise
Xieopold(VII ErzsĂbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢII) Î1IL0R: Cu dusul în casa : Pe un an
o soriii garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe fi lunllăo., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni G corâne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inserţiunilo sunt a so
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainto.
Nr. 217. Braşov, kinî-Marţi (15) Octomvrie. 1901.
Represeotare fără pericol. cari au eşit din urne numai în urma dere naţional, decât esecutarea legii pra noului proieot de tarif vamal al Ger
cooperării Slovacilor cu partida po de naţionalitate, care esecutare a maniei.
N’am greşit, când am afirmat, porală catolică! Şi aceşti Slovaci să devenit a4i chiar imposibilă din causa
că articulul lui „Magyarorszâg" din fiă, după „P .Lloyd", cei ce au des legilor şi ordonanţelor aduse, în cei
Q
4ilele trecute privitor la aşa cjişii chis drumul pentru representarea na treizeci de ani trecuţi, în prejudiţiul Pactul austro-ungar. Dr. Lueger,
deputaţi ai naţionalităţilor, a fost ţionalităţilor în dietă? acestei legi. Ar trebui dâr să fiă cassate primarul Vienei, a vorbit într’o adunare a
inspirat dela guvern. Acâsta o con Ultrai.ştii români şi şerbi an dat mai întâin tdte legile de maghiari- creştinilor sociali despre situaţia generală
firmă un articul mai nou al guver —4ice fbia guvernamentală — şi de sare dela 1879 încâce, ca se fiă cu pu politioă internă şi s’a pronunţat şi asupra
namentalului „Pester Lloyd“ dela astă-dată parola pasivităţii dăr cu acăs- tinţă esecutarea legii naţionalităţilor. pactului dintre Austria şi Ungaria. „Nici
odată — (fise Lueger — n’a fost în ces-
12 1. c., care atinge aceeaşi temă. ta n’au dobândit, decât „numai fărte Postulatele revisuirei legilor, politice
Pe când ±6ia ugronistă susţinea, modeste succese", deorece alegătorii bisericesc! şi a legei asupra necon- tiunea pactului mai favorabilă situaţiunea
spre liniştirea opiniunei publice şo- români şi sârbi au votat nu numai fesionalităţii, primite şi în programul pentru noi ca acum. AdI avem în mână
Ungaria aşa, că putem sâ-i adresăm un cu
viniste, că prin alegerea celor patru pentru candidaţii moderaţi conaţio slovac, ârăşî nu pâte se spâne pe
vânt mai aspru. Trebue date la o parte
Slovaci şi a unui Şerb, introduşi în nali, ci şi pentru candidaţi unguri şoviniştii din dietă, căci situaţiunea
listă ca „deputaţi ai naţionalităţilor , de diferite partide. De aici conchide, guvernului nu se va altera prin proieotele de pănă acum şi trebue să
14
nu s’a creat nici un peri cui pentru firesce, la neoportunitatea politiei aceea, că cei patru Slovaci vor vota aducem altele nouă şi mai favorabile. Un
maghiarism şi „unitatea statului na de pasivitate etc. în aceste cestiuni cu partidul popo garia să fiă locul de statornică oonsumare
a artioulilor de industria austriacă şi n’are
11
ţional maghiar , pe atunci „Pester Cu-o naivitate prefăcută adauge ral catolic.
Lloyd“ găsesce a fi chiar „îmbucu „P. Lloyd" la tdte aceste: Putem Sciu bine fariseii dela putere la să caute ea a şl orea artificial o proprie
rător", că de astă-dată naţionalită totuşi să fim curioşi — cum se vor ce ţintesc. Ei vor să nimicâscă opo- industriă. De n’o vor voi Maghiarii aoâsta,
ţile „s’au împărtăşit ceva mai viu purta „deputaţii naţionali" în ca siţia naţionalităţilor, bipnotisând vic- mânce-şl ei vitele şi ducâ-şî făina unde le
la alegeri" şi că în urma acâsta „au meră, dăr din programele lor se timile, ce şi-le aleg cu încetul din place". — Cuvintele lui Lueger i-a pişoat
eşit din urnă câte-va mandate na scie, că nu voiesc să răstdrne nici sinul ei, ca să le pdtă cu atât mai grozav pe şoviniştii din Feşta.
ţionale mai mult ca până acuma“(! ?) statul ungar, nici dualismul. Deja bine apuca şi înghiţi.
Etă cum motivâză „P. Lloyd" pă cu acâsta e mult câştigat şi ceea-ce Pregătiri în Balcani. „Magyaror-
rerea sa: vor mai avă ei să aducă înainte în Pilele aceste organul contelui szăg* se ocupă cu importanţa întrevederei
e
„Naţionalităţile", cţie , „sunt dietă, ca critică a instituţiunilor esis- Zicby, vorbind de politica de amă dela Viena între Majestatea Sa monarchul
odată aici şi nu pot fi decretate ca tente seu ca dorinţă a lor, se va gire a lui Szell, scriea: nostru şi Regele Carol. ţ)ioe, oă acâsta în
eliminate din statistică, chiar de ar pută asculta acolo fără pericul. ;; Yă4n-taţi şârpele cum se tîrăe. trevedere n’a fost un simplu act de curto-
rămâne cu. totul nerepresentate în Tdte acestea le spune numita cum stă la pândă când zăresce asiă, căci monarchul austro-ungar întorcând
parlament. De altă parte nu ne pu foie ca şi cum s’ar înţelege de sine, prada, vă4ut’aţî când şi-a prins vic visita, ce i-a făout’o Regele Oarol, a oon-
tem închipui, că statul ungar ar ca şi când nu s’ar sci dinainte cum tima, cum o înghite încetinel cu vorbit ou suveranul român timp de l j
l
2
pută fi cumva păgubit prin câte-va vor fi primiţi aceia, cari eventual balele lui — de viă? Dăcă stoma âră. Câte-va cjbe mai înainte ministru-pre-
vorbiri său propuneri de colorit na vor cuteza a încerca să critice se cal lui e plin, e aşa de blând şi şedinte român a fost la Viena, âr la oon-
ţional, fiă ele cât de şoviniste şi ne- rios stările triste şi putrede actuale pacinic, se încolăcesce şi odihnesce ferenţa celor doi monarohl a participat şi
precugetate. Camera năstră încă îna din punct de vedere al drepturilor pănă ce mistue. Dâr îndată-ce a ministrul Goluohowski. Obiectul convorbirii,
inte cu 25 de ani — aşa-dăr într’un naţionalităţilor. N’au păţit’o ore mistuit, ce a înghiţiţ, el pornesce cjice numita foie, l’au format mişoările po
timp, când statul ungar nu era atât chiar şi Saşii, cari totdâuna au fost din nou după pradă". litice din BaloanI şi mai ales politica ru-
de bine consolidat ca astăcjî — a representaţi în dietă, că erau pe aci „Acâsta — încheiă amintitul sâscă faţă de România a dat material bo
aucfit destule vorbiri de aceste, fără să fiă daţi afară de-acolo de şovi- organ — e icâna partidului libe gat de conversaţie. . crede a soi,
ca ele se fi stricat cât de puţin des- niştii înfuriaţi, când cu discuţia asu ral; acâsta e politica iui bisericâscă" că ou privire la aoâsta Regele Carol a de
voltării acestui stat." pra legii pentru maghiarisarea nu — âr noi putem adauge cu cea mai clarat, oă atitudinea Rusiei n’a schimbat
Limbagiul acesta, la părere mai melor localităţilor? tare convingere : acăsta e şi politica uimio în atitudinea politică a guvernului
echitabil, ar fi surprins în alte vre De aceea cunoscând bine sensa- lui de naţionalitate ! său. Arată mai departe, că Bulgaria caută
muri. Astăcjî, în era fariseismului bilitatea şoviniştilor de pe băncile ou tot preţul să-şî redobândâseă capacitatea
celui mai desbumbat szellist, nu va din drâpta şi stânga a camerei, „P. de aoţiune, oeea-ce i-a şi succes prin îm
mai face nici o impresiune asupra Lloyd" le 4ice cu privire la Slovacii România şi tariful vamal ger prumutul contractat de ourâud în străină
ămenilor cu judecată sănetosă şi noi veniţi: Ii puteţi asculta fără pe man. „Lolialanzeiger" din Berlin publică tate. Din tâte aoeste conchide, că în Bal
rece. ricul. De fapt şi când ar fi mai mulţi o scrisore a d-lui Al. Beldiman, ministrul cani se pregătesc lucruri mari şi conferen-
Cu ce vrea se se spele înaintea la număr, Slovacii aceia nu pot de român la Berlin, prin care se desminte soi ţele din Viena au avut de sigur soopul
străinătăţii şi a lumei civilisate des veni nici într’un cas periculoşi ma rea dată de „N. Fr. Presse" oum-că Ro de-a oontraoara politica bulgară în munoa ei.
potismul îmbrăcat în piele de ăie al ghiarismului violent, pe câtă vreme mânia, prin d-1 Beldiman, ar fi făcut ore-
sistemului Szell? Cu cei câţi va Slovaci ei nu vor pretinde din punct de ve oarl deolaraţiuDl oanoelarului german asu
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. înaintea oohilor un scop final bine determinat: Prima încercare de uniformisare şi Archaismele şi provincialismelc, sunt
n&ţioualisarea bisericei române prin întoc unificare a limbei românesel în scris, făcută elementele speoifice, ce le delătură Ooresi
mirea unor traduceri acomodate românescl, în deplină coneoiinţă, este oeea-ce distinge după putinţă din redaoţiunile sale româ-
(15) prin tipărirea şi introducerea generală a lor pe diaconul Ooresi de antecesorii săi co uesol. Aşa d. e. în psaltirea Ooresi ană, pre-
Csresi scriitor sen tipograf? în ritualul biserioeso. pişti anonimi şi ceea-oe oonstitue valârea oum dovedesoe comparaţiunea ou textul
Diaconul Ooresi e primul anteluptător reală intrinsecă a operei Ooresiane. psaltirei manuscripte soheiane şi vorone-
TJn capitol din istoria primelor începuturi de literatură consciu al culturei nostre literare. Dâoă Oeea-ce dioe Ooresi în epilogul psal ţane, sunt omise şi înloouite cu forme mai
cultă naţională la Bomâni.
texte sâu oopii manuscripte, cum sunt psal tirei sale din 1577: „dereptă aoeaia fraţii moderne arohaisme, ca gintu (lat. gens),
(Continuare.) miei, preuţiloră, sorisu-v’amii.... să vă fiă de deşideratu (lat. desideratum), mesercare (lat.
tirea scheiană, psaltirea voroneţană, apos u
Diaconul Ooresi e figura oea mai tolul voroneţan, au fost scrise mai mult cn înţelegătură , este aoeeaşl ideiă, oe-o vedem miserere), fuşte (lat. fustis), opu (lat. opus),
alâsă în seria vechilor copişti, conservatori destinaţi uni locale, pentru anumite biseriol esprimată mai târejiu în formă mai distinotă etc. etc.. âr dintre particularităţile fonetioe
ai veohei nâstre literaturi române biseri- sâu mănăstiri, textele tipărite Ooresiane să şi mai olară în a doua prefaţă a Noului provinciale e evitat în primul rând rhota-
28
cesd — toţi anonimi — e oea mai alâsă disting tocmai prin destinaţiunea lor uni Testament de Belgrad 1648: cismul. )
figură în istoria primelor începuturi de li versală, sorise fiind şi publicate pentru usul „Aceasta încă vă rngămă să luaţi Oă prin copiarea vechilor texte şi
teratură cultă la Români, căci ceea oe-1 întregei biserici românesc!. aminte, că rumânii nu grâiesotl în toate mai ales prin „îndreptarea" lor, — întru
părţile într’un chip, încă nici într’o ţară oât acâsta era lăsată la arbitriul fiecăruia
distinge şi-l ridică peste toţi predeoesorii Uni versalitatea ca destinaţiune a texte
toţi într’un chip; pentr’aceaia cu nevoe — adeseori se comiteaa erori, aoâsta o do
săi cărturari români — neouuosouţî după lor Ooresiane, este aceea, oare imprimă
poate să scrie cine-va să înţeleagă toţi.... vedesoe chiar şi permanenta şi insistenta
uume — este consciinţa aotivităţii sale. Co- acestor prime tipărituri românesoî timbrul
Bine ştimă, că cuvintele trebue să fie ca rugare a editorilor şi a oulegâtorilor de a
resi e primul din vechii anteluptătorî ai şi caracterul unei înalte oonsciinţe. Diaco
banii, că banii aceia sânt buni, oarii îmblă erta şi a îndrepta, ceea ce s’a greşit even
culturei naţiouale române, oare în mânâ nul Ooresi, consciu de'destinaţiunea univer
în toate ţărîle, aşa şi cuvintele aoelea sântă tual.
de-opotrivă cu oondeiul şi ou elementele sală a tipăriturilor sale, a trebuit să îm
bune, carele le înţelegă toţi. Noi drept Oă Ooresi înoă a comis multe erori,
artei tipografice, literile mobile soulptate în brace mai întâiă vechile texte românesoî,
aceia neamă silit de înoât am putut, să is-
lemn sâu turnate in metal, luptă o luptă de caracter local, într’o haină mai modernă 28
u 2 1
vodim aşa, cum să înţeleagă tofi . ’ ) ) VedI în detaiă articolul meu, Limba vechilor
grea, lupta desrobirii lim-bei românesel din şi mai uniformă, cu eschiderea nuansărilor
nâstre cărţi bisericesc, în „Gazeta. Trans.“ 1899,
lanţurile sclăviei slavone, având el primul şi particularităţilor provinoiale. 2T ) Gaster, Chrest. rom. I, pg. 129. Nr. m.
i
