Page 7 - 1905-08
P. 7
Nrul 8, 1905 LUCEAFĂRUL 171
unui nume, nu corespunde unei «poze», ci a întocmai precum ea şi-a cunoscut pe alesul
sintezii tuturor pozelor în care l-am văzut, şi inimei după pocnetul biciului, aşa o cunoaştem
cu cît cineva ne e mai cunoscut, cu atît ima noi pe ea pînă ’n adîncul sufletului. Acest
ginea lui va fi mai complicată, căci cu ea se Şi după biciâ l-am cunoscut
combină şi însuşirile caracterului lui. De aceea
ne spune tot. Poetul nu mai are nevoie să ne
fotograful bun te espune şi din profil şi din
descrie cum a tresărit, cum i-a năvălit sîngele
faţă şi din jumătate de profil, pentru-ca com-
la obraz, cum a început să-I bată inima cu
parind în urină fotografiile, — cîteştrele de
putere. Toate acestea se cuprind în versul
opotrivă de exacte — să poţi alege saă să
acela aruncat parcă la întîmplare în mijlocul
dai prietinilor să aleagă pe aceea, care se apro
strofei.
pie mai mult de sinteza tuturor pozelor tale.
Mai complicată e starea sufletească a ţărăn
Un portretist adevărat va şti deci să sinte
cuţei, pe jumătate copilă şi pe jumătate femeie,
tizeze, din suma pozelor în care îşi aşază din acel cap d’operă care poartă titula de «Sub
modelul, pe cea mai caracteristică. El trebue
ţirica din vecini». în sufletul ei încă nu sînt
să fie afară de aceea un bun psiholog şi va
limpezite trăsăturile cari au să caracterizeze pe
căuta între trăsurile feţii pe acelea, care es- femeia viitoare. Zburdalnică şi dispusă la ştren
primă mai mult firea modelului. Noi sîntem gării, un drăcşor pe care dragostea abia încol
deprinşi să asociem totdeauna imagini concrete
ţită încă nu l-a subjugat.
de noţiuni abstracte, aşa îneît descoperim în
Vine ’ncet, pe ochi îmi pune Stă pe loc şi-I pare bine,
privirea cuiva vivacitate sufletească, în colţurile
Mînile el mici şi mol, Bate ’n palme: «Te ştiu efl!
gurii sensualism, văzînd o frunte lată gîcim In ureche-o vorbă-mi spune, Nu mal viii! De viă la tine
gindurile, cari se zbat supt ea etc. Portretistul Rîde lung şi luge-apol... Mă săruţi şi nu mal vreu!
va ţinea samă de aceste esperienţe fizionomice
Dar flăcăul e un ştrengar şi jumătate, deprins
mai mult sau mai puţin îndreptăţite, şi după cu d’alde astea; el ştie că leacul cel mai bun
cum va cunoaşte, că modelul său e o fire gin-
e, să facă pe supăratul. Şi cînd Subţirica-1 vede
ditoare, că prevalează în el senzualizm sau
mîhnit, cu bărbia proptită ’n coate şi cu coatele
vivacitate, va scoate în relief mai cu samă
pe genunchi, dragostea e deşteptată în sufletul
fruntea, gura sau ochii modelului său. In cazul ei prin temerea ca să nu-1 peardă şi atunci:
acesta el va produce în noi impresia, — fi
Stînd aşa, un braţ ridică,
reşte subiectivă, — a asămănăriî celei mai de-
Blînd ridică,
săvîrşite.
Părul meu pe frunte dat.
Tot asfel şi poetul, numai cît mijloacele pe Cînd mă ’nalţ rămîn mirat;
cari le întrebuinţează el sînt altele. «Te-aî întors?» şi, subţirică,
Ea pe piept mi-s’a lăsat
Cit de bun psiholog e Coşbuc şi cît de Şi zîmbia c’un fel de frică:
bun cunoscător de oameni e, s’a spus de re- «Răule, te-al supărat?»
peţiteorî. Poezii ca «Nu te-ai priceput» ne
Din toată mîndria ei feciorelnică, din toată
arată cît de adine a pătruns în psihologia ţă
conştiinţa de sine, n’a mai rămas decît mustra
rancei române. Aici vreau să aduc însă două
rea «răule!» — dar şi aceasta spusă cu glas
pilde în cari starea sufletească a ţărancei în
dulce, zîmbind cu un fel de frică, care-î dic
drăgostite nu-i analizată de poet, ci esprimată tează imediat pe acel «te-ai supărat?», dovada
numai prin citeva mişcări reflexe, cari însă o celei mai mari devoţiuni şi bunătăţi sufleteşti.
trădează pe deplin.
* * *
Pocnind din bicifi, pe lingă boî, Pentru-ca să poţi scrie versuri atît de impe
în zori de zi el a trecut cabile ca Coşbuc, trebue să fii un mare măestru,
Cu plugul pe la noi. pentru-ca să poţi deslega probleme atît de
Şi după biciu l-am cunoscut, grele, cum e descrierea rîului Prahova dela
Şi cum ţeseam, nici n’am ştiut
Cum am sărit şi m’am zbătut izvor pînă la revărsare şi să faci o imagine atît
Să ies dela război. de desăvîrşită a iernei la sat, trebue să fii un
