Page 5 - 1908-04

Krul 4, 1908. LUCEAFĂRUL 61

vom Iuâ un exemplu concret, anume poporul în România lucrau chiar şi pământul în comun
românesc din România. Pe acesta îl cunosc (devălmăşie).
poate mai mulţi — să ni-se permită măcar pre­ Pentru a îndeplini aceste lucrări ţăranii au
supunerea — şi e foarte potrivit pentru ilu­ lipsă de o mulţime de unelte pe cari în cea mai
strarea teoriei. mare parte şi le fac singuri. Prin urmare au o
Ca orice popor din Europa, prin urmare industrie naţională.
ajuns la un oarecare grad de cultură, e consti­ Va să zică clasa ţărănească produce singură
tuit într’un stat naţional şi are o cultură na­ toate mijloacele pentru satisfacerea vieţii lui
ţională. Aşa se crede şi aşa se afirmă. Să vedem materiale.
însă cari sunt formele de viaţă ale oricărui Să vedem acum cum îşi satisfac domnii această
popor? viaţă. Alimentele necesare pentru hrană le
Orice popor trăeşte o viaţă fizică sau mate- cumpără pe bani; pregătirea acesteia o plătesc
terială, care constitue cultura lui materială, apoi cu bani. Casele le fac alţii tot pe bani, îmbră­
o viaţă psichică, care constitue cultura lui spi­ cămintea o cumpără tot pe bani. Ca să poată
rituală şi etică. duce această viaţă se asociază şi dânşii la
Să luăm pe rând aceste culturi, să le des­ oraşe. Toate uneltele cu cari se săvârşesc aceste
facem in factorii lor constitutivi şi să le aplicăm lucrări se deosebesc, cer şi pământ, de cele ale
la România. ţăranilor.
A) Cultura materială. Fiecare cetăţean, Cultura materială a clasei ţărăneşti şi cea a
nu-i aşâ că trebue să se hrănească, să doarmă, domnilor e prinurmare fundamental deosebită.
prin urmare să aibă un adăpost, şi să se îm­ Cum se poate însă ca domnii să trăiască fără
brace. Aceste sunt necesităţi naturale pe cari să muncească?
le are deopotrivă boem! ca şi zilerul. E uşor Iată cum.
să observăm însă enorma deosebire între felul Ştim cu toţii, de pildă, că România de 40 de
cum îşi satisface aceste necesităţi clasa dom­ ani e un stat independent, cu rege, cu miniştri,
nilor şi ceea a ţăranilor. Hrana, adăpostul (ca­ cu armată pe uscat şi pe apă. Pentruce toate
sele) şi îmbrăcămintea la fiecare ţărănime de aceste ? Oricare îţi va răspunde că statul e pentru
alt neam din statele Europei sunt altele. Ele ca să apere interesele cetăţenilor. Foarte bine.
sunt o parte din cele mai caracteristice note Să vedem însă în realitate cum se apără inte­
naţionale pentru fiecare din popoarele Europei. resele cetăţenilor, ca pe urmă să putem constata
Pe când hrana, casele şi îmbrăcămintea dom­ că statul nu e al ţăranilor ci al domnilor.
nilor din statele Europei sunt mult mai apro­ în România domnii au pus mâna pe pământ,
piate. Stilurile în architeetură şi moda în îm­ — cum nu ne interesează aici, — pe urmă
brăcăminte se influinţează reciproc şi s’au des- au făcut legi cari apără dreptul de proprietate.
voltat independent de cele ţărăneşti, deter­ Mulţi dintre ţărani, neavând deci posibilitatea
minate de evoluţia artistică a claselor stăpâ- să-şi câştige altfel existenţa, trebue să muncească
nitoare. moşia boerului şi să împartă cu el roada. Ţăranii,
Pentru satisfacerea sus numitelor funţiuni cari au pământ, n’au posibilitatea să-l munciască,
naturale, individul trebue să lucreze fie singur fiindcă nu-şi pot ţinea vite, neavând păşune;
fie în grupuri sociale. In România ţăranul lu­ nu-şi pot face unelte şi acareturi neavând pădure. 1 )
crează pământul (agricultura), sau îşi paşte Dacă Domnii sunt stăpâni pe pământ se ex­
turmele pe munţi (păstoritul) sau, mai adeseori, plică de ce nu trebue să lucreze. Se explică şi
le face pe amândouă sau, în sfârşit, cei de lângă necesitatea statului pentru dânşii, dar numai
ape se ocupă cu pescăritul. Astfel îşi câştigă pentru dânşii, fiindcă braţelor muncitoare le e in­
hrana. Pentru adăpost îşi face case, cari variază diferent dacă lucrează pământul boeresc sub
după situaţia topografică şi după bogăţia roadelor pe
urma muncii. Iar îmbrăcămintea şi-o face tot ‘) Cine se interesează deaproape de istoria şi de
împărţirea proprietăţii pământului în România să ce­
singur şi iarăşi variază după ţinuturi. Pentru
tească: Radu Rosetti, I)e ce s’au răsculat ţărauii în Ro­
satisfacerea mai uşoară a acestor necesităţi, ţă­ mânia? Bucureşti, 1907 şi Cronicile interne ale dini C.
ranii se asociază şi alcătuesc sate; mai demult Stere din Viaţa Românească Au. 1.
1*