Page 4 - 1926-10

UNIVERSUL LITERAR
4

Moartea la Japonezi Chipuri pentru o Evanghelie
Bunul Samarinean
Ideca morţii a impresionat mintea o-
menească. Dela bipedul primitiv şi. pa­ Iar un Samarinean mergând
nă la omul sburător al sec. XX-lea. des­ pre cale, a venit la el şi văzân-
părţirea supremă a înfiorat pururea. du-1, i s’a făcut milă.
Ea a rămas evenimentul cel mai im­ Lucn ; X, 50- -55
portant, mai de actualitate. E încă mis­
ter. Este zăgazul necontenit nou în flu­ Prin codrii sc. coboară deadrept la mănăstirea
viul de banalitate al vieţii. Statornic în­
tr'o spumă de inconsecvenţe. Singurul Cc‘şi iconeşte turla decalc ‘n heleşteu.
durabil în efemerul existenţii. Ţinutul e sălbatic şi drumul prin Vlăsia,
De aceea s‘au ţesut totdeauna super­ ■ Când vii de pe la bâlciuri cu chimir plin, c greu.
stiţii, credinţe, rituri, concretizări ale
ntitudinei muritorilor, faţă de inevitabi­ Tâlharii il prădată lovinclu-l pe la spate.
la moarte. In şanţul plin de mure Vau asvârlit ca mort —
..Cultul morţilor este fundamentul Şi-au amuţit desişuri, de poteri neumblate....
shintoismului *) cimentul întregei religii Neguţător arată să fie după port
şi pârghia moralei japoneze.
Morţii sunt veneraţi până la zeificare. Şi-abia răsuflă, omul înăbuşit de sânge.
1
Moartea slăvită de bravul, popor insular,
sfinţeşte, pe cel îmbrăţişat de ea. In ne­ Dar sgomot de potcoavă se-aude — c scăpai!
întreruptă comunicare cu cei vii, morţii, Egumenii 'n bueslru venind, în pulpe ‘şi strânge
deveniţi .sfinţi cu suflete nemuritoare, Scurt calul: doar din goană l-a binecuvântat.
sunt forţele nemuritoare, sunt forţele in­
vizibile ce călăuzesc pe acei rămaşi în Şi omu'şi simte duhul din trup cum i se duce..
viaţa. Dar pocnete de bice răsună lung acum,:
De 2500 ani. morţii sunt isvorul între­ Drept credincios boemi ca ‘n strană ‘şi face cruce
gii vieţi morale. Ei menţin vitejia tradi­ Şi butca lui se pierde la cotituri de drum.
ţională alimentând neîncetat spiritul
răsboinic. Şi omul stă să moară cu sufletul la gură,
— ,.Pentru un japonez a celebra zil­ Nu vede pe clăcaşul sdrenfos ce-l umflă sus
nic cultul morţilor, a le face regulat o- Pe umeri şi porneşte greu sub încărcătură
frande, şi a-i cinsti prin acţiuni frumoa­
se. înseamnă a-şi asigura ' mare prospe­ Spre turla mănăstirii aprinsă de apus.
ritate în lumea noastră si o fericire e-
ternă în cealaltă' — scrie Ludovic Nan_ Nu-l vede, omul care culcat într'o chilie
1
denii în ..Le iapon Moderne". Ca aşternuturi albă, viu, ochii şi-a deschis —•
Nota mistică, acel simţ al invizibilului, Dar Domnul, care toate le vede şi le ştie,
cum îl numeşte A. Bellesşort. este foarte Prin Luca pilda veche mult mai frumos ne-a zis.
desvoltat în Japonia, Lâfcâdio Tleanr, un
scriitor, care descrie admirabil viaţa din ION PIU A I
extremul orient, ne povesteşte că o dan­
satoare, văduvă în urma morţii iubitului Din «Cetatea Basarab'lor»
său. seara, la ora când odinioară acesta
o învăluia în căldura dragostei sale, m a t T i u b a s a r a b
dansa surâzând înaintea tăbliţei fune­
bre.
Eficacitatea superstiţiilor s’a dovedit Pe fruntea ta, trecutul şade, ca o coroană bizantină
în răsboiul ruso-japonez. Regimentele Erai desprins din ziduri sfinte, din pravilă şi din lumină;
dii Osaka oraş care din pricina comer­ Tu, eşti troifa pusă ’n drumul, pe care noi avem de mers,
ţului occidental, e mai mult europenizat
şi care din această cauză şi-a conservat Lăcaş de linişte şi pace în nesfârşitid Univers.
mai puţin cultul morţilor, au dovedit
mai mică vitejie, decât Celelalte regi­ Văzuşi cum. tara desfăcut-a din mâini lăcate de aramă.
mente din restul Japoniei. Cum pânza grea a biruinţei, de duşmani fu luată’n seamă,
Un moralist japonez Ukita Wamin, a-
rătând importanţa cultului morţilor, scrie De n’ai fi suflet făr’de haină, tu înţelepte Voevod,
în Martie 1908: , Cultul morţilor ' este Să cărmuieşti ai veni iară, un fericit şi bun norod...
îut r adevăr baza eonstitujiiei naţiionale
şi a educaţiei noastre". G A R A VECINII
Clasa diriguitoare din Japonia, deşi nu
crede prea mult. ţo+"s înţelegând ce pu-
'- re magică emană din aceste superstiţii, Un şuer lung a sfărâmat din grâne Cn şesul şi cu dealul e vecină,
le respectă. Şi aruncă în urniă-i seminţele de foc De deal un gard de ape o desparte,
Amiralul Togo. care pe lângă bun mi­ Atunci se minunară sfioasele bătrâne, Pe deal s’au întâlnit şi se închina
litar era şi un om cult. începe raportul Şi-au întrebat cu teamă : „Dar astea când Doi domnitori, de fiecare parte...
oficial al bătăliei dela Tsushima, cu a- [se coc ?
ceste cuvinte : Acolo sus a stat odată Radu
, Prim graţia cerului şi cu ajutorul zei­ Pe roata de fier, adusu-ni-ai o lume Şi el a pus acolo harnic teasc
lor. flota noastră a triumfat". De pânze albe, multe; de sânge, de schilozi, Din mâna lui un strop îşi prinse vadu
Viaţa aceasta scurtă, e numai un mij­ Tu ne-ai adus o veste ce nu-i ştiam de Şi-a luminat hotarul cu un vreasc...
loc pentru a cuceri veşnicia vieţii viitoa­ [nume
re, păşind. în imperiul morţii, în chip Povestea închegată în guri de Voevozi... MATEIU C. ALEXANDRESCU
demn. De aici şi acea iubire excesivă a
demnităţii.
Prizonierii japonezi în războiul dela • Sc ştie cât de amăgitor este pământul tul de mare, este în neîtreruptă luptă
1904—1905, refuzau categoric pomana japonez. 'Zilnic se sgudue, se deschide cu pământul ingrat, răsboiul a cărei
. \ ieţii, oferită de duşmani. Deviza solda_ înghiţind mii de vieţi omeneşti. Cutre- pace e doar moartea.
ţilor era : „victorie ori moarte". • marile se ţin lanţ. Uneori de 5—4 ori pe Pierre Leroy-Beaulieu, scrie că :
Japonezul apoteozează moartea şi pen- zi. In 1855 la Tokio 25.000 oameni şi-au „Mai numeroşi cu o pătrime decât
tru-că dispreţueşte viaţa. Iată cauzele, găsit mormântul într’o crispaţie a pămân­ francezii, neavând la dispoziţia^ lor de­
care fac ca viaţa în Japonia să fie un ar­ tului Se cunosc proporţiile recentului cât un teritoriu cu un sfert mai puţin
ticol foarte ieftin : cataclism dela Yokohama. La această ne- întins, neposedând încă o industrie aşa
’■ siguranţă se adaogă mizeria generală. de desvoltată ca a francezilor, japonezii
*) Cultul lui Sliinto, religia autoh­ Suprafaţa (terenurilor cultivabile este se sufocă în insula lor.
tonă a Japonezilor. abia de 12 la sută, iar populaţiunea des- In cortegiul mare al nenorocirilor care