Page 6 - 1926-10

UtiîVERSUL LITERAR
6
ment dintr’o scrisoare a Ini Fliade adre>- S P O V E D A N I E
sată lui C. Negruzzi, în care îi arată a-
cestuia, ideile care l-au preocupat la înce­
putul activităţii sale şi sacrificiile prin Azi noapte-un om mi-a spus povestea vieţii Ivi;
care a trecut până a izbutit să lo ducă la h O împletire de sarcasm, de flori şi aur,
un bun sfârşit. Dar ca avarul aplecat peste tezaur,
— „Aşa am aout mai întâi să-mi fac Îmi ascundea ce-avea znai scump in viaţa Ivi.
tfi să-mi hotărăsc mie o limbă prin care
să mă exprim şi să înţeleg aceeace gân­ L‘am îndemnat însă cu zâmbete senine,
desc ; am vrut să-mi fac vocabularul ter-
minilor technici, şi m'am apucai de tra- Şi n‘a ghicit ce chinuri aprigi bat în mine,
ducţii. Am începui mai întâi gramatică,' Şi-a scos atunci mărgăritarele de viaţă
şi ca să pun la locul lor zicerile unei limbi In ochii mei, ca pe tarabă marfa'n piaţă.
ce nu o cunoşteam, ci ca sa trec prin tipii
Itmbei şi ca să pot pune pe vocabularul Şi i-a ajuns povestea pâiT la goliciune
meu termenii cei noi gramaticali şi să-mi Când de iubirea lui cu rânjet mi-a vorbit...
formez limba gramaticii. Pe urmă am fă­ El nu ştia, că viaţa lui s‘a împletit
cut sau am cules o geografie, am tradus Cu viaţa mea 'n ameţitoare adâncime.
cursul de matematică al lui Francceur. lo­
gica lui Condileac şcl., câteva lecţii de li­
teratură sau de poetică şi de retorică. Prin Îmi povestea cu rânjet tot ce îmi furase
urmare ei a trebuit vrând nevrând « Şi. l-am simţit de pradă încă mai flămând;
trece prin toţi termenii trebuincioşi in 'a- El nu ştia că-l am în inimă şi ‘n gând
ceste ştiinţe, at boteza intr’un fel, bine sau Stilet de foc înfipt in carne şi în oase.
rău, şi a-mi îmbogăţi vocabularul meu. -
Ca să nu-mi rămâie lucrarea nerodi­ El nu ştia că mi-a furat întreaga viaţă,
toare, ca să poci a mă folosi dintrânsa. Şi cu batjocură-mi vorbea de ce-am plâns eu..
cugetând de mai multe ori asupra unui^o- Ori poate vrea 'n durerea mea să-mi râdă ‘n faţă,
biect ce am cugetat odată, m'am făcut Şi cu batjocură ‘mi vorbea de ce-am plâns eu...
apostat în casa părintească, care îmi pro­
punea înainte protecţii, slujbe, chiverni­
seli, şi m'am pus în mijlocul zidurilor Şi nu mai ştiu povestea lui cum a sfârşit,
celor dărâmate ale Sfântului Saoa. un Dar zorii albi, prevestitorii blânzi de Soare,
biet dascăl cu câţiva leuşori pe lună, în­ Pe sânge mult in casa mea au năvălit...
conjurat de câţiva şcolari săraci, hotarîţi 0, Doamne! varsă peste lume îndurare!....
şi fanatici în prieteşugul meu şi in cuge­ G. TALAZ
tul şt alegerea lor; am început lecţiile
mele dela gramtica, până am sfârşit cu
dânşii un mic curs de matematică cu geo­
grafia împreună in limba naţională. în
vreme de şase ant, fără să mă întrebe ni­
meni ce fac, fără să vie cineva să încu­
rajeze pe bieţii şcolari. Venea iarna, lemne
de nicăiri; fiecare şcolar aducea câte un
lemn, după unde găsea, care abia era în
stare, să încălzească prejma unei sobe La margini de zi
sparte, ce umplea casa de fum, şi să to­
pească fulgii de zăpadă, ce vijelia îi re­
pezea pe ferestrele cele sparte. Tremurând La margini de şes şi lu margini de zi ...Pe urmă, cu freamăte reci,
cu mâna îngheţată pe compas şi pe cretă, zările^ grele, se sbat, între creci
ne făceam lecţia şi Dumnezeu a binecu­ cărămizii, peste poteci
vântat ostenelile noastre, care era nişte cad pe pământ seara gonită,
minuni ale dragostei şi ale hotarîrii. Şco­ trântite de vânt şi răstignită
larii aceea s’au împrăştiat profesori prin în vâlcele... pe lilieci.
judeţe ; în locul acelor dărâmături s’a în­
temeiat muzeul naţional; alăturea s’a Vişinu—amurgului Fântânile cerului
înălţat colegiul Sf. Saoa; limba, ce s’a le­ se scutură, roşu, în fântânile satului
giuit in acele dărâmături, s’a îmbrăţişat şi-i umple cu vişine bulboane negre
de toată tinerimea şi felul scrierei şi orto­ cerului, coşu.« fierb necuratului...
grafia s'a introdus în toate cancelariile"... i \;V
Cu tofţte aceste piedici grele, Kliade a Mâini vrenice, vreniee* La margini de-apus şi la margini de drum
reuşit să creeze un curent nou în mişca­ spie vişinul darnic zările arse
rea noastră de pe acea vreme şi să reali-’ întinde îşi mncină’n scrum
zeze în âcelaş timp un succes neaşteptat. cu sârg spinările‘ntoarse...
Pentru izbândirea gândului său. Eliade carpenul harnic
a trebuit să lupte în multe direcţii şi cn care se-nprinde .Jvi numai pe Jiu
diverse mijloace. Deşi mai puţin /pregătit culegând pârg^. pân’acum stacojiu —
intelectualiceşte decât tovarăşul său de pe apa umplută
idei din Moldova, Gh. Asaohi, inimosul La stână’ntre vite, de svonuri de scocuri
şef da şcoală dela Bucureşti, printr’o par pete de sânge toţi mieii — şi vuet de ghiocuri, —
muncă aspră şi răbdătoare de autodidact, Şiştnre de sânge năvalnic noaptea se duce cu focuri
ajutat desigur şi de superioure însuşiri fi­ se varsă lovite, pe plută.
reşti, reuşeşte să domineze asupra tuturor din joc, de viţeii RADU GYR
spiritelor, din acea vreme şi să le călău­ amurgului viu şi sburdalnie...
zească pe un drum sigur şi drept.
Pe lângă directivele sale în domeniul
culturii noastre, ceeace a făcut gloria lui meze literatura modernă ; şi care au scris atribuit poate pe nedrept, desininjită de­
Eliade, a fost netăgăduit, activitatea sa în desigur sub (îndemnul lui şî însufleţiţi de sigur de întreaga pleiadă de literaţi de
domeniul literaturii. avântul său cald şi sincer. In acest sens talent care s’au grupat în jurul : Curie­
La ce se rezumă această activitate, s’a atribuit lui Eliade o anumită atitudine rului Românesc şi Curierul de ambele
A întemeiat Eliade o şcoală literară de prea largă primire, de prea bogată pro­ sexe.
propriu zisă ? A lansat vre-un program ducţie literară fără vre un control critic. Păcatele lui literare sunt cu mult mai
pentru acea şcoală ? Sau a creiat el vre-o Cunoscutul îndemn de: „scrieţi băeţi. mici decât ale epigonilor critici, care dacă
capodopera care l-a făcut nemuritori pen­ (ori cum) numai scrieţi“ va fi fost pro­ n’au putut să descopere talente î'eale ca
tru literatura noastră ? Nimic din toate nunţat de Eliade în familiaritatea vre­ ale lui Vasile Cârlova, Gr. Alexandrescu
aceste. Şi totuşi mişcarea literară modernă unui cenaclu literar, dar el nu se găseşte şi alţii, au reuşit să lanseze în schimb
porneşte dela el. Meritul lui constă în altă scris pe frontispiciul nici unei reviste con­ atâtea şi atâtea minorităţi literare şi tot
direcţie. El a reuşit să adune în jurul re­ duse de el. Uşurinţa cu care a fost criti­ odată să găsească în opera marelui Eliade
vistelor pe care lc-a condus un grup de cat de superficialii urmaşi, comentând cu lipsă de simţ critic.
scriitori talentaţi, care ou reuşit să for- wultă vervă această lozincă, care i s'a GH. CARDAŞ