Page 7 - 1926-10
P. 7
LWlVbKSUL LITtiKAK 7
Istoria Românilor de Xenopoi Fântâna sufletului
— Cu prilejul ediţiei a III-a în 14 volume — Am căutat în suflet ca‘n fântână
Şi am văzut iar dorul oglindit,
Alăturea cu visul irosit...
Marea noastră editură „Cartea Româ In locul unei greutăţi care părea la u- Şi am găsit iubirea mai bătrână —
nească", a început de anul trecut ) să nii chiar o 'imposibilitate se pune acum Chipul tău drag atât, l-am căutat,
1
publice o nouă ediţie a „monumentalei" chestiunea unei munci îndelungate, la Nu l-am găsit în ochiul tulburat.
opere a lui Xenopoi „ISTORIA ROMA care trebue multă răbdare şi neapărat
NILOR". o pregătire istorică. Cât de frumos îmi răsăria’n oglindă
Fată de prima ediţie în 6 volume ti Ce rămânea de făcut mai întâi erau, Privirea ta ! Cum se-alegea de lin !
părită la Iaşi între 1888—1893 aceasta ceeace ştie oricine, corecturile tipogra -■ Pe-un val răsleţ, văzui un chip străin...
I se deosibeşte, ca întindere doar prin fice. ...Era al tău... şi gândul să te prindă,
faptul că s'a adăugat şi domnda lui Cuza Desigur, că nu pentru acestea este în S’a aruncat dar a căzut la fund,
Vodă mergând astfel dela 500 înainte de primul rând nevoie în special, de răb Peste pietre şi nisip, pe prund...
Cristos până la 1866. dare şi muncă îndelungată.
Cele „două volume ale lui Xenopoi de La corecturi se adaugă îndată, neapă Am zărit, apoi, în unde solzi de aur,
spre Cuza Vodă" şi cele două despre rat, punerea hărţilor şi ilustraţiilor ne Strălucind prin pietrele’n morman,
„Partidele politice" au fost introduse în cesare la ultimele 9 volume, după cum Şi doi ochi aprinşi, ca de duşman :
aceiaşi operă, făcându-se mai multe făcuse Xenopoi la primele 5. — Gândul se făcuse un balaur
schimbări în planul şi împărţirea lor Pentru ca opera să fie cât mai uşor Şi-a ’ngheţat iubirea de pe ţărm
primă. utilizată cu folos se cerea neapărat ca Visul meu şi dorul prins pe-un sfărm —
In felul acesta făcându-se şi o altă îm la sfârşit să aibă un indice amănunţit.
părţire a materiei pe volume s‘a ajuns 'Acestea erau lucruri de care avea ab Nu mai caut de atunci în unde
la noua ediţie de 14 volume, cât va avea solută nevoie opera lui Xenopoi, ca să Chipul tău din valuri să‘l aleg...
aceasta. poată fi dată publicului în felul cum el — Sufletul îmi freamătă întreg,
3
Dacă prin timpul pe care-1 povesteşte, dorise să o dea ). Iar oglinda lină o pătrunde
noua ediţie nu merge mai departe decât Deci corecturi tipografice, hărţi şi ilu Alte chipuri, alte visuri, un alt dor
lucrările istorice ale lui Xenopoi, prin straţii şi apoi indice amănunţit erau lu Şi iubirea mea surâde tuturor—
felul cum este documentată această po crurile cari trebuiau neapărat făcute.
vestire, deosebirea este evidentă. In timpul lecturilor şi cercetărilor EUGEN VICTOR
întreaga operă a fost pusă la curent mele observasem însă că nu toate cita
cu studiile istorice şi publicaţiile de do tele din note sunt exacte ca pagină şi E l e g i e
cumente, cari apăruseră în ultimii 20 volum ,iar uneori chiar ca cuprins. Ace
de ani, până la 1913. stea erau aproape inevitabile, în o carte
S‘a spus despre această revedere că în care „întregul" are în primul rând Când m’ai ştiut o floare visătoare
reprezintă o „initiare fulgerătoare, care valoare. Ce năzuia un singur strop de soare,
inspiră respectul". (N. Iorga). Sunt destule cazurile când trebue să De ce nu m’ai cules de pe cărare ?
încă din 1913 regretatul editor C. Sfe- răsfoeşti zeci de volume din o colecţie, Când m‘ai ştiut isvor răcoritor
tea începuse publicarea nouei ediţii din şi sute de pagini .din fiecare volum până Ce alergă, sub soarele-arzător,
care au apărut numai primele 5 vo a putea da volumul şi pagina cea bună. Pe tine să te vadă, cu ochi orbi,
lume ). Nu întotdeauna munca aceasta de con De ce din unda mea n’ai vrut să sorbi ?
2
Imbolnăvindu-se autorul, îngrijirea trol a isbutit să corecteze greşeala, dar ...Acuma sunt un pescăruş rănit,
publicaţiei o luase d. Iorga asupra sa, a trebuit să se facă peste tot. Aceasta Aripa-i frântă, ochiul obosit.
venind apoi războiul publicarea a înce este partea care cere cea mai multă Acuma vântul soartei mă loveşte
tat. Timpurile de după război făceau muncă, răbdare şi de multe ori şi price Şi sângele pe drum se iroseşte.. .
să nu se mai gândească aproape nimeni pere. îndreptările făcute am crezut că Acuma — gând fugarnic — mă gândesc
la putinţa publicărei mai departe a o- este mult mai bine să nu se vadă în text La anii peste care anii cresc,
pehii lui Xenopoi. şi cred că aproape oricine va fi de păre Şi’n sufletu-mi, odată numai dor,
Ţinându-se seama însă de nevoia li re că este mai bine aşa. Tăcute, amintirile mă dor...
nei istorii a noastre, mai desvoltate, care Câte odată am îndreptat sau am între Acuma orice vis e prea târziu,
să poată fi înţeleasă de cât mai multă git textul citat în note. In cazul din ur Tâmplaru-mi bate cue la sicriu.
lume, avându-se în vedere faptul că în mă ca şi atunci când am pus câte ceva
Ardeal, Bucovina, Basarabia, trecutul uneori în note, am însemnat cu semnul ION CANE
nostru este puţin cunoscut „Cartea Ro acesta [].
mânească" s'a gândit să continue publi
carea operii lui Xenopoi până la sfârşit. Toate cele făcute de mine vor folosi,
Autorul încă bolnav, iar d. Iorga foar cred, numai la specialişti în primul
te ocupat s‘a căutat altcineva care să rând.
îngrijească mai departe publicarea. M‘am gândit apoi că ar fi bine să ţin
Nu ştiu precis căror împrejurări da- opera la curent şi cu nouile cercetări şti
toresc cinstea de a fi eu alesul editurii inţifice dela 1913 încoace.
şi autorului, ca să îngrijesc ediţia acea Fată cu numărul destul de mic al ace
sta. stor cercetări, din cauza, cred, în primul
rând a evenimentelor petrecute, oricine
înainte de a fi început publicarea s‘a
întâmplat moartea lui Xenopoi, în 1920, îşi poate da seama că nu poate fi vorba
fără ca eu să fi putut sta o singură dată de o nouă „revedere" a operii lui Xeno
de vorbă asupra ceeace aveam de făcut. poi.
După îndelungate discuţii cu specia
Opera lui Xenopoi, contrar celor ce se lişti şi nespecialişti m’am hotărît ca Mă gândesc acum, în urma unor alte
credeau, era în întregime revăzută de convorbiri, dacă nu ar fi mai bine ca
autor. Multe părţi au fost tăiate şi înlo toate aceste adausuri să le fac la sfârşi toate notele mele să fie date pentru fie
cuite cu altele, în unele locuri s‘au adău tul fiecărui volum, pentru fiecare capi care volum tot pe capitole, în ultimul
4
gat capitole noi; iar peste tot s‘a căutat tol al volumului ). volum, poate al 15-lea, care ar conţine
să se ţină seamă de publicaţiile din Ceeace m‘a determinat la aceasta şi şi indicele şi în plus încă o bibliografie
urmă. felul cum le voi da am arătat în prefaţa a tuturor publicaţiilor citate în opera
„rimului volum.
Toate însă, după cum o spune Xeno lui Xenopoi. Aceasta ar putea servi şi
poi, nu schimbau decât foarte puţin li ca o bibliografie a istoriei noastre.
niile fundamentale ale operei sale, îm- 3 ) Se mai adaugă şi copiarea sau mai In notele mele, după cum am spus,
bogăţindu-i numai documentarea. în prefaţă, nu voi căuta de loc să discut
întreaga operă fusese revăzută bine descifrarea ultimelor 9 volume în părerile noi susţinute, ci numai le voi
de Xe nopol hotărât lucru că „marea gre manuscris şi mai întâi punerea lor în expune.
utate" care ar fi fost la această ediţie, ordine. Numai atâta şi astfel am crezut că
4
) La voi. I şi II întârzierea apariţiei
nu mai este. trebue să fac la opera pe care o îngrijesc,
unor cărţi pe care le ştiam la tipar m‘a spre a o face cât mai folositoare publi
făcut să amân punerea acestor note ale cului, şi fără a-i schimba cât de pu
mele. Ediţia aceasta a început ţin din caracterul ei dela început.
1) A apărut voi. I şi II, iar în curând cu volumul I nu cu al VI, cum se hotă
va apare III şi IV. râse la început. Cumpărătorilor prime I. VLADESCU
*) Aceste 5 volume s’au pus în vânzare lor 5 volume diin ediţia 1913 li se vor Docent de Istoria Românilor
numai după război. vinde dela voi. VI înainte. la Universitatea din Bucureşti
