Page 5 - 1926-10
P. 5
UNIVERSUL LITERAR 5
' se abat în insulele nipone, trebuesc meii*
ţionate şi epidemiile. Ion Eliade Rădulescu
Jn 1S99 dezinteria loveşte 45.000 bol-
j na vi şi ucide 9000. Din toate acestea, re - 1802 - 1872 -
zultă că îji Japonia, sigur nu e decât ne
siguranţa, iar durabil, e efemerul. Directivele noui pe carcţ şi le-a însuşit petreceam vremea decât la o stâna de oi,
I Viaţa japonezului este de azi pe mâi literatura românească la începutul veacu unde păstorii aveau felurimi de cărţi. A-
ne. Nesiguranţa vieţii e cristalizată în lui al 19-lea, — producând în spiritul ci ceşli oameni •— transilvăneni — veniau
acel zîmbet amar veşnic pe figura japo o schimbare radicală, faţă de cccaco era sărbătoarea în sat si căutau la zodii fete
nezului. Acel zâmbet vrea par’că să spu mai înainte — au fost însufleţite de Ion lor şi flăcăilor cu un călindar ce era ti
nă că viaţa acolo nu e decât o glumă si Eliade Rădulescu. Activitatea sa în dome părit nu, şt iu uncie, căi semăna a slovă ru
nistră pe care nu trcbuc s’o iei niciodată niul literaturii, cum şi în acel al culturii sească. Si duse vestea în sat şi fura
se
în serios. Totdeauna există o primejdie româneşti în genere, nu desminte epitetul chemaţi şi la curtea boerească ; cum am
latentă, care din clipă în clipă, se poate care i s’a dat de urmaşi: părinte al lite zice la noi acasă.
actualiza şi curma mii de vieţi. rat urii româneşti, arătând posterităţii re- De aci mă cunoscui cu dânşii şi nu mă
l'n alt factor care coutribue la eftini- cunăscătoare, rolul pe care l-a avut acest mai putu tine în frică nici cânii dela
rea vieţii, este natalitatea mare. Japo scriitor în istoria literaturii noastre. I stână, ce erau să mă rupă odată.
nezii sunt o naţiune prolifică. In nata înainte de a încerca să arătăm mijloa Intr'o seară cetii cu ei împreună: Poarta
litate întrec toate popoarele din lume, cele întrebuinţate de Eliade,Jpentru a re Pocăinţei, Epistolia cela căzut "din cer,
exceptând pe Germani. Dintr’o statistică uşi să creeze o literatură românească mo Viaţa sfântului Alexe omul lui Dumne
serioasă, reese că din anul 1895 până la dernă, vom da câteva amănunte bio zeu, scrisă de mână, Viaţa părintelui Miţ
1900, adică în 15 ani, populaţia japoneză grafice. ea r ie, Avestiţa fata Satanei, Pogorârea
a crescut cu 7.890.000 locuitori. Maicei Domnului ia Iad şi alte viefi ale
fi fatal dar, că o viaţă care se fabrică sŞ nit Hor...
cu atâta îmbielşugare şi se cheltueşte cu ,'dnd văzui însă pe Arghir, eram in
atâta risipă, nu va avea mare preţ. Dacă cei uri de bucurie... Când ziceam: „Hop !
1
la aceste cauze, adăogăm condiţiile isto llop ! la a mea iubită* , aveam şi biciu in
rice de viaţă ale acestui popor, căruia mană; plesneam cu dânsul şi săream in
instinctul de conservare îi porunceşte să sus, dar mi-era necaz de ce n'are şi biciul
1
lupte mereu, şi budismul importat din meu puterea aceea ele farmec —.
China, religia Nirvanei, care ridică va Tot în acel sat citeşte româneşte în
loarea morţii, ne explicăm îndeajuns, ..una bisericii alături de alţi dascăli mai
de ce japonezul nu numai că nu are miiâni.
Reîntors la Bucureşti îşi continuă stu
groază de moarte, dar o doreşte şi multe diile tot în greceşte dai* cu un profesor
ori o caută. mai inteligent, eu vestitul Nauin Râinni-
Sinuciderile formează un capitol inte ce'aiîul. Ceva mai târziu face cunoştinţă
resant în viaţa acestui popor bizar. Sta cu poetul Idncu Văeărescu, care îl în
tisticile înregistrau în anul 1904, cifra deamnă sa scrie şi tot odată îi recomandă
de 10.650 sinucideri. Generali coman şi şcoala unde se învăţa româneşte, aceea
danţi, se omoară după înfrângerea ar a lui Gh. Lazăr, nu demult timp înfiin
matei lor. Ofiţeri se spintecă pentru o ţată.- După doi ani de ucenicie, ajunse ia
mustrare a unui superior. Unii se sinu 1820 profesor, alături de părintele său su
cid în semn de devotament pentru un fletesc Gh. Lazăr.
prieten mort, pe care vor să-l însoţească ' Aiurind Gh. Lazăr în 1825, Eliade ră-
şi dincolo. mâi' i conducătorul şcoalei timp de mai
Tot L. Nandeau scrie : „Epoca feudală nti'ţC alli, tei ecâi d prin cele mai grele ob-
japoneză exaltase într’adevăr în fiecare 5ii.cole cauzate în primul loc de indife
samurai, această dispoziţie spre sacrifi renţa autorităţilor .şi mai ales de invidia
ciul de sine ; ea a făcut baza onoarei şi ION ELIADE RĂDULESCU prietenilor care nu priviau cu ochi buni
loialităţii, ea înălţase până la exaltare, pe entuziastul profesor.
sinuciderea. Dovada cea mai semnificativă în acest
Un sentiment religios era la baza a- S’a născut în anul 1802 lâ 6 Ianuarie in sens este următorul fapt. încă de pe vre
cestor practici sângeroase. In secolul oraşul Târgovişte. Amintirile unor vre mea lui Lazăr, 'înainte de 1825. Eforia
XVI, războinicii fideli socoteau că era de muri de glorie şi mândrie naţională, păs şcoaleldţr trimise patru tineri bursieri în
datoria lor să se omoare după moartea trate în ruinele din preajma acestui oraş, străinătate. Eliade dorea, şi desigur că era
seniorului lor, pentru a-1 întovărăşi în au influenţat desigur asupra copilului cu şi oi distincţie pe care o merita, să fie cu
1
lumea spiritelor* . suflet deschis şi vioi, îndeiunându-1 mai ei. Totuşi n’a putut izbândi.
In Japonia a te sinucide este tot atât târziu, când imaginaţia lua viaţă în ver Ip 1,827 întâlnim pe Eliade la Goleşti
de firesc, ca a face o plimbare. suri simple dar sincere, să le cânte în.a unde ajută pe-Florian Aron la înfiinţarea
Nu este nici act monstruos ca la noi sa poezie „O noapte pe ruinele Tdr'go- şcoalei de acolo. După un an, la 1828 .stă
şi nu e bravură şi nici laşitate. Sinuci vişteV’. ... în Sibiu câtva timp pentru aşi putea ti
derea se săvârşeşte fără sbucium, fără A Ijînceput să înveţe mai întâi în limbă pări gramatica sa cu banii daţi de Scarlat
lacrimi, fără regret. grecească, cu dascălul Alexe din' Bycu.- Roset. ■ > • . •
Japonezul pleacă din viaţă senin, cum reşti, dar la primul prilej care i ş’a.iyit întors în Bucureşti, scoate la 8 Aprilie
s’ar duce de acasă în oraş. de a ceti în româneşte, vestita Alexandrie, 1829, Curierul Rpmânesc ce fusese ■ plă
— „In Japonia, sinuciderea era şi, pen încearcă să părăsească şcoala străină. nuit din 1827 în statutele societăţii secrete
tru mulţi este încă o elegantă, o soluţie Bine înţeles că aceasta era contra voinţei întemeiată de luminatul boer cu educaţie
rapidă la meschinele dificultăţi ale vie- părinteşti şi fapta a avut şi o urmare tra şi experienţă apuseană, Dinicu Golescu.
ţei, o prescurtare comodă, un drum de gică, o corecţiune corporală, care a silit Odată eu apariţia, primului ziar românesc,
străbătut care duce mai iute la eterni pe bietul copilaş să-şi continue mai de începe şi spornica activitate a lui Eliade
tate. o evadare, o schimbare instantanee, parte lecţiile în limba străină. pe tărâmul publicisticei, continuându-se
depozitarea unei sarcini, o uşurare, o Ciuma din vremea lui Caragea sileşte şi lărgindu-se la numeroase alte gazete şi
salvare**. - pe părinţii lui să părăsească Bucureştii reviste la care a colaborat sau pe care
le-a condus'singur, până la sfârşitul/vie-
V. V. STANCIU şi să se retragă la o moşie din ţinutul la- ţei sale.
lomiţei. Aici copilul Ion sau Niţă cum i Această activitate a fost întreruptă în
se spunea pe atunci, găseşte, .mi medju tre anii 1848—1859 când Eliade este silit
prielnic desvoltării sale sufleteşti. Cioba să petreacă departe de ţară, printre
nii din preajma locului, mocani ardeleni, străini.
veniau sărbătoarea în sat. cu cărţi româr După o viaţă atât de rodnică şi bogată,
neşti pe care le citeau sătenilor curioşi bătrânul apostol al scrisului românesc se
adunaţi în jurul lor. Cărţile acestea, erau stinge! în(- primăvara anului 1872, la 27.
desigur din cele tipărite peste munţi cu
conţinut atractiv pentru popor. Printre Aprilie.
El a fost pentru cultuha noastră aşa
ele nu putea să lipsească, cea mai iubită cum l-a caracterizat istoricul V. A. Ure-
carte de pe acea vreme:. Istoria lui Ar- chie : „Eliad nu este urî om. Eliad este o
gliir. Dar să lăsăm pe scriitor sa ne des epOcă *. ,
1
1
crie aceste amănunte: . ... Prezintă un, deosebit interes, un frug-
— „Mai un an am fost slobod, şi nu-mi
