Page 5 - 1926-03
P. 5
j UNIVERSUL Ut Eli AU
ftră, şir. Când 30 potoli, surprinse pe coi*
alţi doi s&rutând la rându-lo zăpada. Şi DIMITRIE CANTEMIR
jgura, din crâncenă, i se înduioşă în-
(ată.
[ — Iertaţi-mă fraţilor ! suspină. V’aţi Cea mai măreaţă şi erudită figură din lalţi Domnitori ai ţării noastre, aşa cre
ntors întru Domnul, iertaţi-mă... istoria literaturii române până ia marii dea şi D. Cantemir că e bine să facă.
F— ...dar prea mi s’a rupt inima frăţi istorici din epoca renaşterii ardelene. Cul In faţa acestei situaţii soseşte anul 1711
or, când l’am văzut, fraţilor, arzându-i tura sa universală îl face cunoscut nu cu lupta dintre Turci şi Ruşi şi în care
iicioarelo... cum ardeau păgânii ne mu- numai yîn Orient, ci în tot cuprinsul Europei s’a văzut care a fost atitudinea lui Can
¡enici, fraţilor, în cartea popei Nae din civilizate. Dar această vie inteligenţă a temir.
Jermegeşti. neamului românesc a avut de suferit o Înfrângerea neaşteptată a Ruşilor, si
Mandin păru deodată că da semne de viaţă plină de chinuri şi peregrinări. Dela leşte pe Cantemir să-şi părăsească ţara
ielinişto şi întinse urechia spre depăr- cele mai înalte demnităţi ia care îl ur şi să ia drumul pribegiei printre străini.
ările negre, apoi sări repede în picioare. case inteligenţa şi familia sa nobilă, soar Turcii înfuriaţi pe dânsul, cer dela Ruşi
?e faţă i se cetia o mare îngrijorare. ta nemiloasă îl încerca şi îl ameninţa extrădarea. Petru-cel-Mare se opune şi
[ Pălălaie, fără să ia seama la dânsul, câte odată, prevestindu-i cele mai mari răspunde răspicat consilierilor lui care
jrivea trupul sfânt şi i se părea că se nenorociri în care viaţa însuşi îi era în voiau să îndeplinească cererea Turcilor :
jgftrceşte chinuit de flăcări. Şi lacrimi pericol. Un crâmpei din biografia sa, va — „Aş puica să dau Turcilor toată ţara
|j curgeau domoale, una după alta, ne- arăta aceasta. până la Crusca, fiindcă am speranţă de
ţurmat din ochii ce par’că se topeau de S’a născut în ziua de 26 Octombrie 1673. a o recuceri, dar cu nici un chip nu-mi
jtrălucirea focului. Educaţia copilărească şi-a făcut-o la Iaşi pot oălca cuvântul şi extrăda pe un prin
j — lartă-mă Mandine, iartă-mă Mier- cu dascălul /grec Ieremia Cacavela. La cipe, carele pentru mine şi-a părăsit prin
*,ane!... înţeleg, v’a fost frig şi aţi vrut frageda vârstă de 15 ani pleacă ostatec cipatul ; căci este cu ne puţin lă de a re
lă vă încălziţi... înţeleg, înţeleg... a în- în Constanfinopol în locul fratelui său câştiga onoarea odată perdută . (lstaria
tt
eles şi el şi vă iartă pentru atâta... mai mare Antioh. în toamna anului 1688. imperiului otoman, Ediţia, Academiei Rom.
, Miercan îşi ridică un genunchi, apoi In acest oraş străin, în timp de 3 ani tom. II p. 793).
ncet, încet se înalţă şi el deabinelea în cât a stat acolo, agerul tânăr şi-a însuşit
>icioaro, cu ochii, cu urechile în nelă- frumoase cunoştinţe. A învăţat filosofia
Duritul nopţei. Şi ochii par’că îi cre- dela grecul Meletie, muzica dela un turc
,teau şi se umflau. Chiemani Ahmed şi limba turcească dela
i— ...V’a iertat vă spun eu... o să-i ve- .Efendi Sădi. La 1691 se întoarce în Iaşi,
leţi faţa milostivă când o ieşi din fum... luând parte un an după aceea, împreună
la eu, fraţilor, credeam că v’aţi dat cu cu tatăl său, la războaiele dintre Turci
Iracu... şi Poloni. In 1693 murind subit tatăl său,
Ochii lui Mandin s'au bulbucat de-
; Dimitrie Cantemir este ales domn, dar nu
isemeni şi sclipeau ca stelele cerului. pentru mult timp, o lună şi ceva, fiind
1— Auzi ? şopteşte el stins. Iar Mier- ¡înlocuit de Turci după îndemnul şi unel
:an aude şi tot mai stă la cumpănă. tirile lui Constantin Brâneoveanu. Fiind
I— ...voi credeţi că dracu a răsbit pe mazilit, pleacă iarăşi la (Constantinopopl,
lumnezeu ?.... că l’a luat pe neaşteptate unde era un mediu potrivit cu îndemnul
lindcă... petrecea de Crăciun... său puternic spro desăvârşirea studiilor.
(jj ...Ehe... dar oştile unde le-aţi lăsat... Dar nu era indiferent nici faţă de cul
fetile în ger... tura militară, necesară unui principe. In
1— I.upii I strigă Miercan scos din să- 1697 luă parte ca ofiţer în armata turcă
ite. în lupta acestora contra Nemţilor la
Pălălaie priveşte uimit la Miercan. A- Zenta.
jroape că nici nu pricepe sensul cuvân In 1699 vine în ţară şi se căsătoreşte cu
tului strigat, — şi totuşi l’a auzit mi Casandra fiica lui Serbau Cantacuzino.
eunat de bine. Dar când urechia i se După un un îl găsim iarăşi da Constan-
mple şi lui de urletul depărtat: hu, tinopol, aducând material pentru „Istoria
uuu, atunci se luminează însfârşit. Şi imperiului otoman" pe care avea s’o re
Urâdo cu înţeles. Ştie el ce fel de lupi dacteze mai târziu.
unt aceia Necuratul... Legioanele bi- La 1710, după ce tronul'’Moldova fusese
uitoare...
Hu... hu... liuuuu... ocupat de atâţia Domni care se schimbau,
aproape în fiecare an, Dimitrie Cantemir
Miercan şi Mandin se sbat cu înfrigu- D. Cantemir
are. Pregătesc armele, forfotesc grăbiţi reuşeşte să-l cuprindă, dar din nefericire, 1673—1723
ii sacii cu cartuşe, mâinile nu mai ni- nu pentru multă durată. Măriile împărat al Ruşilor răsplăteşte
Asupra numirii sale ca Domn al Mol-
peresc ce s’apuce mai întâi. Mecanis pe Cantemir. pentru devotamentul său,
mul îngheţat ţăcăno. Unul a destupat o dovii, contemporanii şi istoricii de mai cu diferite proprietăţi şi funcţii onorifice.
[renadă, altul scoate căciula focosului. târziu, au lansat diverse păreri. Este si Dimitrie Cantemir profită de liniştea
’ Hu... hu... huuuu... gur {însă că Turcii, fiind într’o situaţie care o avea acolo, pentru a redacta o
—-De ce râzi Doamne ? ! ţipă aiuritne- critică, în urma desvoltării mari, pe care bună parte din operele sale începute mai
unul, care tocmai s’a ridicat din noua o luase Rusia sub Petru-cel-Mare, pusese înainte.
rosternare.... ră speranţe mari în el şi de aceea îi dă Renumele său de mare erudit să răs
Flăcările mistuio3c vrednice jumăta- dură tronul împrejurările 'vremii au fă pândeşte în tot Orientul şi ajunge să fie
îa de jos a sfântului trup ; limbile lor cut însă pe noul Domnitor, care era un cunoscut şi în Apus. Academia din Berlin
imuresc acum din plin faţa Mântuito- spirit ager şi dibaci diplomat, să caute îl alege în 1714 membru al ei.
ului care într’adevăr râde în jocul de întărirea relaţiunilor de prietenie cu ţara La 1719 se căsătoreşte din nou cu o prin
umini, par’că un martir înlemnit de care se credea în acel moment că va dicta ţesă rusă Anastasia Trubeţcaia în vârstă
roază şi de durere. Cei doi soldaţi îşi în Orient : Rusia. Aşa procedaseră şi cei- numai de 16 ani. Acest fapt interesant clin
ac cruce, nebunul s’a prăbuşit... viaţa lui Dimitrie Cantemir, a înrâurit
— Iartă-ne Doamne... Iartă-ne Dumne- mult asupra felului său de a trăi. Noua
eu, şopteşte Miercan rugător. Am gre minune în lupta dintre dracii prefăcuţi situaţie îl face să fie mai deschis, să ducă
ii... îngheţul ne-a îndemnat... lămureşte în lupi şi Dumnezeul prefăcut în foc. Şi o viaţă mai sociabilă. Dela moşia sa, se
1 lemnului înviat de pe cruce. Dar haita aşteaptă cu răsufletul reţinut. mută în capitală. Prezintă destulă curio
e apropie necontenit! Hu... hu... huuuu... Ceilalţi aşteaptă deasemeni, cu mâinile zitate filosofia pe care o face acest erudit,
— ...Mandine pune-te în spatele meu... pe trăgaci, tăcuţi, înfioraţi, solemni. Iar trecut de 46 ani, asupra căsătoriei :
şa... pune-te bine... să nu te deslipeşti tunetul vântului par’că s’a potolit căci — „Un oarecare filosof arab fiind în
ăiete... până... pân... la urmă... tot văzduhul nu-i plin acum decât de trebat la cine a învăţat filosofia, a răs
— Sfântuleţule nu ne lua zilele, gemu clocotul haitei apropiate. puns, că (lela cei orbi. Din nou fiind
i ţiganul... Şi Cristos s’a mărit cât întreaga troi întrebat, cum de ai ajuns să cunoşti na
Uriaşa faclă s’a încins cu desăvârşire, ţă ; cu păr vălvoi de flăcări, cu braţe a- tura lucrurilor atât de desăvârşit dela a-
ara a răsbit prin şindrila acoperişului meninţătoare de flăcări, groaznic la cei ce n'au ochi ? El a răspuns : imitân-
l aruncă până ’n mari depărtări scântei chip, asemeni unei vedenii apocaliptice, du~i pe cei orbi eu niciodată îi'am călcat
•emurătoare preşuri de lumină; picio- stă gata să se năruie ca o revărsare de cu piciorul, înainte de a încerca terenul
ul prefăcut în jăratec pârăie, troiţa se jar peste turburătorii măriroi lui singu cu bastonul. Acest exemplu l-am urmat şi
latină. ratece. cu, rolul Maiestăţii Voastre împărăteşti
— Nu mai râde sufleţelul meu, împă- In înălţimi, vântul amuţit un răstimp şi pipăind astfel, cu prea milostiva îngă-
itul meu, durerea mea... bolboroseşte s’a pornit metalic, asurzitor ca trâmbiţa duire a M, V, /., am ajuns la capăt, şi din
înăbuşit nebunul, cu capul în omăt... de apoi a dreptăţei. trei fiice ale prea luminatului principe
1 ştie c& se va petrece acum o mare axa. l mihaescu Trubeţcot, cu consimţtmdntul părinţilor
