Page 4 - 1926-06
P. 4
i UNIVERSUL UTER
Edom o’ Gordon
I© jpe.ANÄ d® — Baladă veche scoţiană —
~ J^CCuVìnTE Balada scoţiană '„Edom o’ Gordon“, a dela regina, în 1571 trimise o ceata
cărei traducere o dăm astăzi, e bazată pe mercenari sub comanda unui anumit
un episod din istoria Scoţiei, in strânsă pitan Carr sau Kerr, să pună mâna VC
legătură cu tragica poveste a Măriei Stu- castelul Toivie, proprietatea lui A/exgtii
EDISON ŞI INVENTATORII
art. In 1571 Maria Stuart era prizonieră. Forbes.
Tliomas Л. Edison îşi dădea în timpul Pe tronul Scojiei era copilul ei mic, lacob Proprietarul castelului nu era aca$ ^ j
războiului, avizul despic numeroasele in- VI. O parte a credincioşilor ei insă lupta nevasta lui, Ladij Forbes, refuzând j
vcn(iuni, ce se prezentau „Comitetului de mai departe, cu autorizarea ei, pentru m- predea castelul, Carr şi oamenii lui E ,P e
apărare naţională“, pentru distrugerea lătur ar ea lui lacob şi readucerea reginei. pus foc şi au ars toate persoanele ce
sub-marinelor. Fireşte în aceste lupte ale boerimii, ca în aflau într’insul. In flăcări au murit nun„
— >Tot ce pot să spun, începu Edison, orice vremuri tulburate, răzbunările per mai Ladij Forbes şi copiii săi ci şi intreîf. &
c că aproape toţi îmi amintesc povestea sonale aveau un mare rol. Adam Gordon servitorimea lor, cu totul 27 de persoană
acelui celebru inventator care veni într’o of Auchindown, —- Edom o' Gordon al Unele balade prezintă conform adeoi „pe
zi să-mi prezinte o „nouă cursă de prins baladei — vice-locfiitor al reginei Maria, rului, pe Carr ca autor al crimei. Celeni,
muştele“. Vizitatorul'îmi explică în felul purta o sălbatică ură familiei Forbes şi multe însă susţin că Adam Gordon pa.
următor : clanului ei. Sub pretextul ca are ordine sonal a săvârşit fărădelegea aceasta.
„— Ei vor să mă închidă într’un azil
de'nebuni, d-le.... Da, eu nu sunt nebun. Pornise vânturile reci: Doipniţa ’n turn se repezi ,P‘
Eu sunt tot atâta de teafăr la minte, ca Era cam prin Brumar; Uşoară ea un vânt, «
şi d-voâstră. Eu sunt un inventator. Iar Edom zise: „Hai băieţi, Crezând că-1 poate potoli
Sfârşii de curând de pus la punct o in ,,Să dăm o raită iar! Cu blândul ei cuvânt. Coi
venţie care ar trebui să facă din mine un
al doilea Rockcficller şi să scape omeni „Să dăm o raită pân’ la Rodcs Când Edom o văzu pe zid ..M
rea în câteva luni, de toate muştele. Iată... „Prin văile sâlhui, Şi porţile ii zăvor,
da ţi-mi voe să vă explic... Fiţi atent... „Să punem mâna, pe castel Gemu strângându-şi pumnii dârz
Vizitatorul luă un creion, un plic vecliiu „Şi pe stăpâna lui!“ Şi dornic de omor.
şi pe dânsul desenă o colivie.
„— Iată toată invenţia mea,... Aşa că-i „P
simplu ?JSimplu ca bună'ziua ! O copilă
rie aproape !... O colivie, o colivie ordi
nară. Băgaţi de seamă că aici e o uşă cu Fe
o clanţă de fier solidă... da... o să înţele
geţi îndată... şi ’n partea opusă, o altă $
uşă tot cu o clanţă de fier solidă... A-
ciiin... sunteţi atent ? Luăm colivia, aşa,
şi o punem pe un piedestal de bronz, Gi
înalt de 1? metri, piedestalul aşezat şi el
pe o lespede de marmură. De fiecare parte Pi
a piedestalului punem câte o scară, tot de
1Г iryetri fiecare, bine înţeles; aşa dar
scară Ia, dileapta, scară la stânga, în faţa
celor două uşi. Simplu, nu-i aşa ? Ce se
’ntâmplă ?... Ei, acu-i acu : Vine o muscă, Pc
urcă treptele pe scara din dreapta şi se
opreşte dn faţa uşii... Fiţi atent... o des
chide cu ajutorul clanţei solide de fier
(înţelegeţi ?... clanţa de fier... clanţa să
nu lipsească...) străbate colivia, iac’aşa şi
deschide uşa a doua.... m’auziţi ?
Şi, excitat, inventatorul plescăe limba
cu o bucurie 'niebună:
„— Aţi fost atent ?... Iată invenţia
mea... n’ar trebui să mă îmbogăţesc de pe
urma ci ?... Aşa dar, deschide uşa a doua...
minunat !.... şi începe să seoboarc pe scara
din stânga, musca, scoboară... E pierdută... ASEDIEREA CASTELULUI BREST dd către, Englezi (1342—1399)
Treapta a opta a scării din stânga, aţi
ghicit nu-i aşa ?... e trăiată... lipseşte... şi Domniţa sus pe zid stetea „Domniţă, vino jos la noi
и usca habar n’are... ah ! ah !... şi caile Privind departe ’n zări, ,Şi îii la noapte-a mea;
pe 'lespede şi-şi rupe coastele...“ Când din pădure ’n larg ţâşni ,.Ne cununăm apoi şi-ţi dau
*
O ceată de călări. „Orice comori vei vrea“.
Lili intră la drogherie.
— Să-mi'daţi un termometru.
— Un termometru, drăguţă ? „Veniţi în grabă sus pe zid ; — „La tine, Edom, cu nu viu;
— Da. m’a trimis mama... „Priviţi, aprozii mei: „Rămân aice sus:
—• Şi nu ţi-a spus mamita/cam cât de „Eu văd o ceată de călări, „Mi-e drag stăpânul meu voinic,
maro să fie ? „Dar nu ştiu cine-s ei“. „Deşi departe-i dus“.
Lili ,rep(edp: '
— O !... cât se poate mai mare ! Vrea
să-mi încălzească odaia. — „Domniţă mea, ai trei copii:
Credea că-i soţul său iubit
* „Predă-mi acest castel,
Venind dela vânat,
Despre fracţii, în ora de aritmetică : Dar ,vai, fu Edom cel viclean, „Căci dacă nu, cu ceata mea
— Ei... să ne închipuim că întri’o familie Năvalnicul gealat. „Pe toţi vă ard în el“.
sunt şase copii şi numai cinci mere pen
tru toţi şase. Ce-o să le facă mama ?
— Compot, d-le. Abia avu când se ’mbrăca — „Castelul, Edom, nu ţi-1 dau;
• Domniţa ’n mare sârg, „Poţi să ne arzi de vii;
început de an şcolai'. Şi Edom cu arcaşii Iui „Dar pentru copilaşii mei
—• Care ţi-i numele, drăguţo ?... A şi pătruns în târg; ,,Cu capul vei plăti...
— Irina.
— Irina... şi celălat nume ? „încarcă bunul meu pistol
(Sora mai mare a Irinci tocmai se mă \bia avu când sta la prânz
ritase): Cu micul ei norod, „Cu gloanţe câte ’ncap!“
— Nu ştiu încă, domnişoară, că nu ¡îi Edom cu arcaşii lui „Şi-adu-1 aici, argate Glaud,
nîam măritat încă. A şi sosit la pod. „Să ’mpuşc acest casap!“
