Page 4 - 1926-06
P. 4

i                                                                                           UNIVERSUL UTER

                                                         Edom o’ Gordon

      I© jpe.ANÄ d®                                                  — Baladă veche scoţiană —
      ~ J^CCuVìnTE                            Balada  scoţiană  '„Edom  o’  Gordon“,  a   dela regina, în 1571 trimise o ceata
                                            cărei  traducere  o  dăm  astăzi,  e  bazată  pe   mercenari sub comanda unui anumit
                                            un  episod  din  istoria  Scoţiei,  in  strânsă   pitan Carr sau Kerr, să pună mâna   VC
                                            legătură  cu  tragica  poveste  a  Măriei  Stu-   castelul Toivie, proprietatea lui A/exgtii
            EDISON ŞI INVENTATORII
                                            art.  In  1571  Maria  Stuart  era  prizonieră.   Forbes.
       Tliomas  Л.  Edison  îşi  dădea  în  timpul   Pe  tronul  Scojiei  era  copilul  ei  mic,  lacob   Proprietarul castelului nu era aca$   ^ j
      războiului,  avizul  despic  numeroasele  in-   VI.  O  parte  a  credincioşilor  ei  insă  lupta   nevasta lui, Ladij Forbes, refuzând j
      vcn(iuni,  ce  se  prezentau  „Comitetului  de   mai  departe,  cu  autorizarea  ei,  pentru  m-   predea castelul, Carr şi oamenii lui E   ,P e
      apărare   naţională“,   pentru   distrugerea   lătur  ar  ea  lui  lacob  şi  readucerea  reginei.   pus foc şi au ars toate persoanele ce
      sub-marinelor.                        Fireşte  în  aceste  lupte  ale  boerimii,  ca  în   aflau într’insul. In flăcări au murit nun„
       —  >Tot  ce  pot  să  spun,  începu  Edison,   orice  vremuri  tulburate,  răzbunările  per­  mai Ladij Forbes şi copiii săi ci şi intreîf.   &
      c  că  aproape  toţi  îmi  amintesc  povestea   sonale  aveau  un  mare  rol.  Adam  Gordon   servitorimea lor, cu totul 27 de persoană
      acelui  celebru  inventator  care  veni  într’o   of  Auchindown,  —-  Edom  o'  Gordon  al   Unele  balade  prezintă  conform  adeoi   „pe
      zi  să-mi  prezinte  o  „nouă  cursă  de  prins   baladei  —  vice-locfiitor  al  reginei  Maria,   rului,  pe  Carr  ca  autor  al  crimei.  Celeni,
      muştele“.  Vizitatorul'îmi  explică  în  felul   purta  o  sălbatică  ură  familiei  Forbes  şi   multe  însă  susţin  că  Adam  Gordon  pa.
      următor :                             clanului ei. Sub pretextul ca are ordine  sonal a săvârşit fărădelegea aceasta.
       „—  Ei  vor  să  mă  închidă  într’un  azil
      de'nebuni,  d-le....  Da,  eu  nu  sunt  nebun.   Pornise vânturile reci:         Doipniţa ’n turn se repezi    ,P‘
      Eu  sunt  tot  atâta  de  teafăr  la  minte,  ca   Era cam prin Brumar;              Uşoară ea un vânt, «
      şi   d-voâstră.   Eu   sunt   un   inventator.   Iar Edom zise: „Hai băieţi,     Crezând că-1 poate potoli
      Sfârşii  de  curând  de  pus  la  punct  o  in­  ,,Să dăm o raită iar!               Cu blândul ei cuvânt.      Coi
      venţie  care  ar  trebui  să  facă  din  mine  un
      al  doilea  Rockcficller  şi  să  scape  omeni­  „Să dăm o raită pân’ la Rodcs   Când Edom o văzu pe zid        ..M
      rea  în  câteva  luni,  de  toate  muştele.  Iată...   „Prin văile sâlhui,       Şi porţile ii zăvor,
      da  ţi-mi  voe  să  vă  explic...  Fiţi  atent...   „Să punem mâna, pe castel   Gemu strângându-şi pumnii   dârz
      Vizitatorul  luă  un  creion,  un  plic  vecliiu   „Şi pe stăpâna lui!“          Şi dornic de omor.
      şi pe dânsul desenă o colivie.
       „—  Iată  toată  invenţia  mea,...  Aşa  că-i                                                                  „P
      simplu  ?JSimplu  ca  bună'ziua  !  O  copilă­
      rie  aproape  !...  O  colivie,  o  colivie  ordi­
      nară.  Băgaţi  de  seamă  că  aici  e  o  uşă  cu                                                               Fe
      o  clanţă  de  fier  solidă...  da...  o  să  înţele­
      geţi  îndată...  şi  ’n  partea  opusă,  o  altă                                                                $
      uşă  tot  cu  o  clanţă  de  fier  solidă...  A-
      ciiin...  sunteţi  atent  ?  Luăm  colivia,  aşa,
      şi  o  punem  pe  un  piedestal  de  bronz,                                                                     Gi
      înalt  de  1?  metri,  piedestalul  aşezat  şi  el
      pe  o  lespede  de  marmură.  De  fiecare  parte                                                                Pi
      a  piedestalului  punem  câte  o  scară,  tot  de
      1Г  iryetri  fiecare,  bine  înţeles;  aşa  dar
      scară  Ia,  dileapta,  scară  la  stânga,  în  faţa
      celor  două  uşi.  Simplu,  nu-i  aşa  ?  Ce  se
      ’ntâmplă  ?...  Ei,  acu-i  acu  :  Vine  o  muscă,                                                             Pc
      urcă  treptele  pe  scara  din  dreapta  şi  se
      opreşte  dn  faţa  uşii...  Fiţi  atent...  o  des­
      chide  cu  ajutorul  clanţei  solide  de  fier
      (înţelegeţi  ?...  clanţa  de  fier...  clanţa  să
      nu  lipsească...)  străbate  colivia,  iac’aşa  şi
      deschide uşa a doua.... m’auziţi ?
       Şi,  excitat,  inventatorul  plescăe  limba
      cu o bucurie 'niebună:
       „—  Aţi  fost  atent  ?...  Iată  invenţia
     mea...  n’ar  trebui  să  mă  îmbogăţesc  de  pe
     urma  ci  ?...  Aşa  dar,  deschide  uşa  a  doua...
     minunat  !....  şi  începe  să  seoboarc  pe  scara
     din  stânga,  musca,  scoboară...  E  pierdută...   ASEDIEREA CASTELULUI BREST dd către, Englezi (1342—1399)
     Treapta  a  opta  a  scării  din  stânga,  aţi
     ghicit  nu-i  aşa  ?...  e  trăiată...  lipseşte...  şi   Domniţa sus pe zid stetea   „Domniţă, vino jos la noi
     и  usca  habar  n’are...  ah  !  ah  !...  şi  caile   Privind departe ’n zări,   ,Şi îii la noapte-a mea;
     pe 'lespede şi-şi rupe coastele...“     Când din pădure ’n larg ţâşni          ,.Ne cununăm apoi şi-ţi dau
                       *
                                                 O ceată de călări.                    „Orice comori vei vrea“.
       Lili intră la drogherie.
       —  Să-mi'daţi un termometru.
       —  Un termometru, drăguţă ?           „Veniţi în grabă sus pe zid ;          — „La tine, Edom, cu nu viu;
       —  Da. m’a trimis mama...                 „Priviţi, aprozii mei:                „Rămân aice sus:
       —•  Şi  nu  ţi-a  spus  mamita/cam  cât  de   „Eu văd o ceată de călări,     „Mi-e drag stăpânul meu voinic,
     maro să fie ?                               „Dar nu ştiu cine-s ei“.              „Deşi departe-i dus“.
       Lili ,rep(edp: '
       —  O  !...  cât  se  poate  mai  mare  !  Vrea
     să-mi încălzească odaia.                                                       — „Domniţă mea, ai trei copii:
                                             Credea că-i soţul său iubit
                       *                                                               „Predă-mi acest castel,
                                                 Venind dela vânat,
       Despre fracţii, în ora de aritmetică :  Dar ,vai, fu Edom cel viclean,       „Căci dacă nu, cu ceata mea
       —  Ei...  să  ne  închipuim  că  întri’o  familie   Năvalnicul gealat.          „Pe toţi vă ard în el“.
     sunt  şase  copii  şi  numai  cinci  mere  pen­
     tru toţi şase. Ce-o să le facă mama ?
       —  Compot, d-le.                      Abia avu când se ’mbrăca               — „Castelul, Edom, nu ţi-1 dau;
                       •                         Domniţa ’n mare sârg,                 „Poţi să ne arzi de vii;
       început de an şcolai'.                Şi Edom cu arcaşii Iui                 „Dar pentru copilaşii mei
       —• Care ţi-i numele, drăguţo ?...         A şi pătruns în târg;                 ,,Cu capul vei plăti...
       —  Irina.
       —  Irina... şi celălat nume ?                                                „încarcă bunul meu pistol
       (Sora  mai  mare  a  Irinci  tocmai  se  mă­  \bia avu când sta la prânz
     ritase):                                    Cu micul ei norod,                    „Cu gloanţe câte ’ncap!“
       —   Nu  ştiu  încă,  domnişoară,  că  nu   ¡îi Edom cu arcaşii lui           „Şi-adu-1 aici, argate Glaud,
     nîam măritat încă.                          A şi sosit la pod.                    „Să ’mpuşc acest casap!“
   1   2   3   4   5   6   7   8   9