Page 7 - 1926-06
P. 7
Grec la Pisa şi Florenţa, ca să se vin mâneci largi , brodată pe margini cu A Kost odată...
1
dece de rănile primite la Misolonghi, aur. In picioare are papuci roşii, părul
acest om se numeşte Vasile Guda, — mare îi cade pe spate.
român-macedonean. Pictorul s’a întors din această călă Uşa se deschide. Băncile trosnesc. Ele
Dela Atena pleacă în ziua de 9 Iunie torie cu un număr de 40 do tablouri,
spre Constantinopole, unde ajunge la vii se ridică.
16 Iunie. Scurt, cam ghebos, cu pântecele volu
împreună cu Joannin, dragoman minos şi luminat de un sdravăn lanţ de
al ambasadei Franţei lângă curtea aur, cu nas încovoiat şi cu sprâncenile re
otomană, vizitează împrejurimile. La pezite ai nişte săgeţi spre nelipsitele
acest dragoman aşteaptă plecarea prin ■cute de pe fruntea-i vastă, Diinitrie Mi-
ţului Moldovei, Mihail Şuţu, pe care rescu îşi potriveşte redengota cu dege
trebuia să-l' însoţească spre Moldova, tele pline de cretă, se ’ntundă în scau
ceia ce a primit fiindcă făcea acest lucru nul de pe catedră şi strigă catalogul cu
fără nici o cheltuială. Timp de 16 zile un ritm invariabil de 35 ani...
a stat, dar n’a avut noroc, că suita Pe urmă, se da jos, ia buretele şi face
împreună cu Domnul a plecat tabla ca nouă, se ’nalţă în vârful ghete
fără el. Intre 16—30 Iunie, trebue să lor mici, ca de copil, lasă în aer tocurile în
dateze şi portretul lui Mihail Şuţu, în lungimea cărora îşi pune vecinie nădejdea
cortul lui atât de pitoresc reprodus în să pară mai puţin, mărunt, înşiră ţifre şi
Album la planşa 38 (29X38,5 cm.). liteije, de sus până jos, cu o scriitura mică
Domnul stă pe sofa de coloare roşie şi elegantă, acompaniindu-le ca’ntr’un re
brodată cu negru, rezemat cu cotul citativ, de muzica vocii sale femenine.
drept pe o pernă de aceiaşi coloare şi Şi-a terminat cursul pentru lectura vii
cu mâna stângă întinsă pe speteaza so toare.
falei, având sub picioare o imensă piele Ca un intermezzo, aduce vorba despre
de tigru, dedesubtul căreia se vede un reforma calendarului. L-a obsedat o via
covor turcesc. Domnul este îmbrăcat ţă întreagă. Nici una din aritmeticile-i
cu un antiriu de mătase de coloare gal populare în toate şcolile din ţară, nu-i
benă brodată cu negru. în formă de este aşa de dragă ca studiul său despre
romburi, este încins cu un brâu alb de calendar. In ziua când a eşit la pensie şi
mătase de care atârnă o batistă foarte l-au sărbătorit elevii liceului Lazăr, un
fin brodată, şi are înfipt un pumnal cu de avea tovarăşi de aceeaşi valoare în
o teacă bătută cu sârmă, iar mânerul Angliei Demetriescu, V. Păun C. Geor
de coloare albastră, bătut cu pietre gian, Er. Danié, Angliei Mihăileseu, ca
preţioase. Peste antiriu are o vestă de Princesa Elena Şuţu să vorbim numai de cei dispăruţi, a îm
coloare verde, tivită pe margini cu flori părţi! ca amintire celor din clasa a şeap-
roşii şi verzi. Deasupra are o foarte bo care au fost expuse prin 1821—22 la ex tea câte un exemplar, i-a îmbrăţişat şi
gată şi frumoasă manta de mătasă al poziţie („Salon“), şi în urma încurajă a plâns...
bastră, căptuşită cu hermelcnă, având rilor primite dela diferiţi admiratori, In a doua jumătate de oră a lecţiei, Mi-
mânecile şi> gulerul pe margini cu câte s’a hotărît să le scoată în album. El a rcscu examina.
o bandă lată tot de hermelcnă, în pi dat şi o descriere a acestei călătorii, — Ia să-mi spui despre sin şi cosim
cioare are meşi galbeni. după notele luate şl pe cari le-a adăo- Când nai înclinaţiuni pentru matema
tici, poate să ţi se pară ceva mai anost
ca trigonometria ?
— Taci... Sigur... N’ai avut vreme să
citeşti... Ştiu eu cine e de vină...
— Am învăţat, domnule.
— N’ai învăţat !
Ochii negri ai profesorului scăpărau.
Puinnu-i mic lovi în catedră şi manşeta
rotundă se rostogoli pe jos. Se umflă ca
un cimpoi.
— Crezi că nu te-am văzut ?... Toată
ziua ai umblat eri pe bicicletă !.. Să ştii
dela mine, aia e roata repetenţici...
Infipşe creionul, în catalog, sgâria un
unu în mărime naturală, şi cu accente de
melodramă, strigă :
— Gazetar să te văd !..
Sunt unele afurisenii care prind.
DON JOSE
Cărff primite
Adrian Pascu : Cuibul tăcerii (Schiţe şi
Aii Paşa la Ianina nuvele). Biblioteca „Semănătorul“. (Nr.
4
117—119), ed. „Diecezana* Arad, 1925. —•
Figura Domnului este impozantă, în gat în 1825, pe când tipărea albumul, 15 lei.
cadrată de o barbă mare şi stufoasă servind şi ca explicaţie a tablourilor. Tie Flaviu: Carnetul unui preot dela
de coloare neagră, dar foarte bine în Acest interesant album, care ne pri satp. id. (Nr. 141). id. 1925. — 5 lei.
grijită, mustăţile mari lăsate puţin în veşte şi pe noi s’a tipărit cu titlul ur Alexandru Viiianu : Pe alături de viaţă,
jos. mător : roman. Bistriţa, 1925. — 125 lei.
Nasul aquilin, faţa puţin roşie, ochii Voyage à Athènes et à Constanti Alexandru Vifianu: Veva, nuvele, cu
albaştri şi privirea senină. Pe cap are nople, ou collection de portraits, de desene de autor, Oradea Mare. 1925. —■
cucă, jumătate neagră şi cu fundul vues et de costumes grecs et ottomans; 30 Iei.
verde. In degetul cel mic din stânga peints sur les lieux, d’après nature, li Saşă Pană: Răbojul unui muritor. Stro
are un rubin. In planul II sunt două co thographiés et coloriés par L. Dupré fe banale. Tip. „Lupta* . 1926. — 20 lei
1
loane cu deschizătura largă, văzânclu-se élève de David ; accompagné d’un texte
un peisagiu de dealuri şi pădurici. orné de vignettes. Paris. Imprimerie de
Desene cari ne privesc, afară de Mi Dondey-Dupré, rue Saint-Louis, No. 46,
hail Şuţu, sunt: Vasile Guda, român- Au Marais. 1825. Cheronea, Atena, Hidra; portrete: Aii
macedonean, ajutorul lui Marco Batza- Album în folio mare (45X60,5 cm.), Paşa din Ianina, Vasile Guda (ajutorul
ris (pl. 25). Este arătat stând pe nişte dedicat contelui Clément de Ris, Pair lui Marco Batzaria pl. 25). Mihail Şuţu,
ziduri, îmbrăcat cu sarică, dedesubt se de France, care l’a ajutat în cariera Domnul Moldovei, dela 1819—1821, plan
vede un ilic frumos brodat. de artist. Albumul are mai mult de 48 şa 38, Principesa Elena Şuţu, fiica Dom
Principesa Elena Şuţu (pl. 39), îm pagini de text şi 40 de planşe în cromo- nului, pl. 39 şi alţi. Vederi ne dă din
brăcată cu o rochie albastră, brodată lîtografii, reprezentând costume din Ianina, Tricala, Tesalia, Pind şi Atena.
cu aur şi peste ea o haină subţire cu Suli, Seleida, Ianina, Tesalia, Livadia, IOAN C. BĂCILĂ
