Page 11 - 1905-13-14
P. 11
Nrul 13—14, 1905. LUCEAFĂRUL 283
găseşti o Florică mai ideală decît dna Lucia A. ÎNCHINARE.
Cosma, fie ca voce, fie ca joc, — şi un cio Doamnei: Minerva Brote.
bănel mal simpatic decît dl Stefănescu. Că nu Pe-un luminiş de codru
ne-a plăcut costumul (absolut neromânesc) şi Altarul se ridică,
în unele părţi, jocul cam exagerat al dluî G. de Şi flacăra-i aprinsă
Pantazi (Moşul Ciocîrlan), n’avem ce-î face. Cu Pe peatra amintirii...
atît mai drăgălaşă şi în bună voce a fost Tin- Prin ramuri bate vîntul
Şi-a florilor mirezme
cuţa (dşoara Delia Olariu); mai potrivit în rolul Se scutură ’n văpaie,
său: vînătorul George (Dl iuliu Enescu); mai Prinos din partea firii.
maestos: primarul Frunză (Dl Demian) şi mai
O liră-l spriginită
hazlii: notarul Haralamb Călămar (dl Ermil De stîncă... sus in ramuri
Borcia), chir Farfuridis (dl Ganea) şi Smaran- Atirnă harfa sfîntă
diţa (dşoara Eugenia lovescu). In umbră de stejar.
Corul şi orchestra s’a ţinut la înălţime. Dormiţi, dormiţi în pace,
Compozitorul, (care şi-a dirijat însuşi cîteva Voi ce cu pietate
scene din operă) soliştii şi directorul de muzică Afi pus întîia peatră
Acestui sfint altar.
dl H. Kirchner au avut o mulţime de chemări la
rampă. N’au lipsit nici laurii, (naturali şi de O nu voim podoabe,
argint) nici splendidele coşuri de flori. Nici sale ’nmărmurite,
Din bunurile lumii
După această scurtă apreciare ne exprimăm Nimica nu dorim...
bucuria, că în curînd, la „Astra“, privitori şi di Lăsafi-ne-acest templu
letanţi ne vom întruni iarăş, serbătorind pentru Pe plaiuri înverzite...
a doua oră succesul operei „Moş Ciocîrlan" la E singura oază
In care ne unim.
Sibiiu. în amintirea fundatorilor Reuniunii.
Maria Cunţan
PĂSCĂLIJA.
(Sfîrşit.)
„Leri dragă, odată cu revărsarea dimineţii. Ne luam căr
ţile şi notiţele şi o luam una într’o parte,
Dacă păstrezi scrisoarea mea de acum cinci
ani, recetind-o vei afla că prorocirea mea s’a alta în alta. La masă vorbiam puţin, eram
împlinit. Cum îţi scriam atunci, cu un aer de obosite şi ne despărţiam iarăş în curînd.
protectoară, pe jumătate serios, pe jumătate în Abia la cinci-şase după amiaz ni se mai
lungiau poveştile. Luam cafeaua, eşiam la
batjocură! Nu credeam, adecă, în seriozitatea plimbare şi ne îngrijiam destul de des să
hotărîriî tale de a face studiu, ci vedeam, în
venirea ta la universitate, mai mult un capriciu, vedem vre-o piesă mai bună la teatru. Seara,
un moft. atunci era lumea noastră!
Şi iată, abia a trecut anul dela despărţirea Ne întorceam tîrziu dela teatru, îmbucînd
noastră şi presimţul meu se realizează. Te cu multă poftă cina rece, care ne aştepta, pe
măriţi dară, scumpă Leri. masă. Ne puneam să apreciem piesa — şi
— Tu Felix Austria, nube!.. Apoi într’un ştii ce plăcere aveam a doua zi, cînd aflam
ceas bun să fie, draga mea, şi să te veseleşti în recensiilc jurnalelor păreri de ale noastre;
cu bărbatul tău, păzind marginile legii, şi să sau cînd rămîneain acasă, îţi aduci aminte
fii cuminte ca Raveca... cum şi spune preo decîteori stăm seara întreagă cu cartea des
tul din carte, cînd îţi ia cununa de pe cap ?.. chisă înaintea noastră şi ne pomeniam, că
Nu mai ştiu; am îmbătrînit. Cînd eram în bate douăsprezece şi noi nu cetisem încă nici
internatul din Sibiiu, ştiam pe din afară partea un şir. Apoi lungile seri de iarnă, cu pove
asta din serviciul cununiei, îţi mai aduci ştile mătuşii după al doilea ciai ?
aminte? Draga mea, cu vremurile acele nu ne
Cetesc scrisoarea ta, nu ştiu pentru a cîta mai întîlnim; cea mai fericită parte din viaţă
oră, şi-mi amintesc cu drag de cei patru ani e aceea, pe care o petrecem la şcoală.
din urmă. Cum au trecut, ca un vis de tine- Intri în viaţă: nu mai sînt, ce e drept,
reţă! Cum ne simţiam noi de bine în mica dascălii pedanţi, cari nu ştiau decît să ne
noastră cameră din catul al 111-lea, cîte vi certe, dar nu mai sînt nici mustrările lor
suri plămădiam în poveştile noastre, înainte adevărate şi binevoitoare... Tu mergi înainte
de culcare. Şi cum se destrăma pînza lor de capul tău şi oamenii te preamăresc sau
străvezie — ca o pînză de păianjen — de rîd de tine după-cum reuşeşti să te manifestezi
