Page 11 - 1905-20

39J LUCEAFĂRUL Nrul 20, 1905.
cîntatul, bătrîna îşi arunca ochii,
printre zăbrelele întredeschise ale
obloanelor, pe coama vineţie a
muntelui, pe care se aşeza boarea
roşietică a dimineţii.
„Dormi, mă băiete? Scoală-te
şi tu, că ţi se umflă capu de-a-
tîta somn!“
Băiatul s’a mişcat în pat, a bor-
borosit ceva neînţeles şi iar s’a
liniştit.
„Măi Dragule!"
Băiatul s’a pomenit, a căscat,
s’a ’ntins de trăzniau şi oasele
şi scîndurile, s’a proptit într’un
cot şi privia întrebător la ma-
mă-sa, pe care iar o abătuseră
gîndurile.
„Ce e, mamă ? Dar rău e
şi bătrîn, că-ţî pierzi somnul!
— Lasă-1 la pustia somn, că dea-
sară pînă acuma ai tot durmit
... Mă gîndiam ... uite .... ce Secţia bisericii ortodoxe.
mă gîndiam... mă gîndiam, c’ar fi bine să-ţi Şi dupăce aceste iluzii atît de sublime pen
muţi gîndul dela procătăria aia, că vai de mine, tr’un copil răsfăţat îl întăriau mai mult în ho -
mi groază de cheltuială. La aia trebuie bani, tărîrea lui, scutură nervos capul, agitîndu-ş>
mă, să ai bani şi io de unde să ’mplinesc atîtea pletele lungi şi involte, insigniile unei adevărate
sute. Ce sute!... Mii... mii... Ce!... Mă bagi înţelepciuni pentru nărozi creduli, iar pentru
într’o sărăcie, de nu mă mai scoate nici averea oameni cu puţină glagorie cele mai expresive
lui Por-împărat... Procatăr!.. Procatăr îi domn simptome de nebunie, — şi privind cu ochi pier­
mare... io cu ce să te fac domn mare? duţi suferinzii ochi de mamă, aştepta să-i mai
Unde să-ini bag io capu, muiere văduvă, să spuie vre-o snoavă. Snoave erau durerile vorbite
te ţiu în işcolile ăle mari atîta vreme, nu-mi ale bietei mame.
ajunge mie cît am robit, pînă te-am văzut scă­ „Unde zici, că vrei să te duci?
pat din ăstealalte ! E greu ... cum să nu fie — La Pesta, mamă, la Pesta, în inima ţării...
greu, cîţî bani ai bănit tu numai aci că-î aproape, o zi şi ceva cu trenul!
apoi acolo departe... unde-i aia? ... Cum — Trăzni-o-ar Dumnezeu de Peştie, s’o trăz-
zici, că-î zice, unde vrei să pleci?..." Dragu niască, dacă n’asculţi tu de mine să te faci
tăcea. Aceleaşi jalbe le-a auzit de-atîteaorî colea un popă, să-ţi dea ăsta fata, să vii colea
din gnra mă-si. Urechea i se obicinuise cu ast­ ’ntre neamuri, om ales, şi să intri şi tu ’n rîndu
fel de ponoase şi mintea lui aprinsă de dorul lumii, căăă... tu nu ştii pe ce pleci,... ciiine
de-a se arunca în valurile unei vieţi necuno­ ştie, ce ţară-i aia... cîîîţî nu s’or fi dus şi nu
scute, dar închipuită ca mare, plină de aven­ mai vin ... şi-apoi să s’aleagă nimica de ce-î
turi şi de glorii, în care i-e dat să trăiască un aci ?
cive universitar, nu se mai ascuţia să prinză şi — Snoave, mamă, snoave! Am să mă duc la
cîte-o vorbă înţeleaptă dintr’o gură bătrînă. Pesta, am să mă fac burduf de carte, burduf,
Nu, n’asculta nimic. auzi ?...
Student, adevărat student, balic întîî, modest — Ştie-vă sfîntul, ce tot învăţaţi atîta, că eu
şi timid şi mai pe urmă student format, gura­ văd, că minte tot n’aveţi, nici cît unu de ăia
liv, îndrăzneţ în chestii de interes, naţional, cu­ ce umblă după ciurdă !...
tezător în faţa adversarilor săi politici, tăiat în — Şi-am să mă fac procatăr, şi ajuns odată
duel pentru salvarea onoareî naţiunii ... ales procatăr, cunoscînd în fond legile ţării, voi
preşedinte al societăţii „Junimea universitară", studia chestia naţională, voi ridica glasul contra
orator distins pomenit în toate coloanele ziare­ prigonirii naţiunii mele, mă voi afirma ca cel
lor, închis în temniţă de stat în urma unui mon­ mai aprig apărător al dreptului pretins de popor,
struos proces de agitaţie... ăstea erau visurile voi cere constituţie şi egalitate, şi dacă nu, — ştii
băiatului nostru în faţa cărora cădea orice alt ce fac ? Fac revoluţie ! Auzi, mamă ? Revoluţie !!
proiect pentru o viaţă, poate şi mai bună, poate — Par’că eu ştiu ce toci tu !... Mă băete...
şi mai uşoară, poate şi maldulce şi fără multe griji. uite, acuma îţi spui, că nu ne-aude nimenea ...