Page 6 - 1926-16
P. 6

vmvmstjt untt }
            o                                                                                                      A
          lăzi  răsturnate,  cli  11  cari  ies  ceasloave   întâlnire toamna          Culegătorul de rouj
          bisericeşti   şi   hrisoave   scorojite   şi
          prăjite,  presărate  cu  înflorituri  roşii   Dece plânge norul               —  Cine  e  la  poarta  cetăţii  în   J
          şi  albastre,  micul  Daclie  stă  aplecat   tocmai acum                     asta împodobită cu ghirlănzi de sari  S
          deasupra  unui  scaun  fără  spătar,  im­  când vreau să-ţi ies în cale ?...  tonre ?
          provizat  ca  masă  şi  marchează  în
          ceară  diferite  figuri  ciudate.  Şindrila   La sărbătoarea întâlnirii noastre   Cine  e  acel  ce  vine  cu  trufia  ţd
          şi  lemnăria  cucii  strălucesc,  topin-   vreau veselie, soare.             zdrenţuită  să  picure  amar  în  valul  bj
          du-se.  par’că.  în  tonuri  arse  de  chih­  Dece să fie tristeţe           curiei ?
          limbar,  de  sânge  de  dragon  şi  de  şo-   dacă te iubesc ?...
          fran.   Printre   rupturile   acoperişului,   Ca într’o cupă                  De  eşti  străin  păşeşte  mai  departe  _
          scapă  câte-o  dâră  de  lumină  care,    îţi aduc în palmă, roade           încătuşează}  bine  umbra  trupului  tău]
                                                                                       iar  dacă  vinele  îţi  poartă  viaţa  de  bat
          prinzându-se  în  praful  stârnit  de  mi­  şi vântul m’asciinde             nu ai ce căuta !
          cul  ocupant,  brodează  întunericul  ca­  în văluri de praf.
          tifelat  al  podului  cu  linii  paralele.                                    Blestemul  întregii  cetăţi  îţi  va  încii
          C  âte-odată,  lumina  descoperă  pe  po­  Voinice cu pas greu               ge  deacuina  sufletul  şi  fâşiile  lui  vq
          dea,  jos.  vreo  bucată  de  hârtie  sau   ca legea iubirii,                arde şi muşchiul de pe stânci!
          de  pânză  albă  şi  o  topeşte  într’o  pată   iu luncă se întinde
          de aur aprins.                           arama toamnei,                       — Nu am venit la voi să cinstesc
           ,,In  această  atmosferă,  iu  care  lu­  cărarea-i învelită               ceasta zi din cupe cu răsfrângeri de sâij
                                                   la fel cu balta
         mina  incrustează  toate  colorile  soa­  la fel cu iarba.                    gc închegat.
         relui  şi  toate  reflexele  nestimatelor,
         lucrează  cu  sârg  micul  artist,  nepă­  Nu mai ştiu                         Nu am venit la voi să tresar alintând
         sător  de  înăbuşeala  stăruitoare.  Ceara   pe unde să trec...               strălucirea aurului şi n‘ain venit sn'ra
                                                                                       puneţi pe frunte semne de mărire.
         se   topeşte,   aproape.   între   degetele
         modelatoare.  Forma  creşte  şi  se  des­  Dă-mi mâna !                        ....  Un  rătăcitor  pe  drumuri  lungi  ar
         prinde   puternic   pe   fondul   închis.                                     fost întotdeauna.
         Aman  are  abia  8—9  ani.  Seripsitatea              FLORICA MUMUIANU
         lui  e  surprinzătoare.  Lui  i  se  pare                                      Pe  trupul  meu  nu  au  clipit  nici  oda
         firesc  să  modeleze  în  ceara  luată  clin                                  tă  pietre  cu  zâmbete  rare  —  doar  soa
         biserică,  de  pe  scaunul  lumânărilor                                       rele când mi se juca în plete.
         aprinse  de  bisericoşi  la  intrare  şi  să
                                                                                        Bogăţia  mea  mi-a  fost  pământul,  pal
         ..facă   din  ea  chipuri  de  oameni  şi                                    mântui,  cu  apele  lui  uneori  de  cristal]
              44
         animale.. .
                 41
                                                                                      senine,  uneori  de  lut,  purtând  mugetul
                                                                                       răsvrătirii.
                                                                                        Arborii bătrâni la rădăcinile cărora aJ
                                                                                       desea ascultam poveştile lumii.
                                                                                        Scorborile în care mă afundam cu|
                                                                                       vieţi în urmă, să ghicesc, ce va fi mâine..]
                                                grav  ca  acela  care  zugrăvise  [ie  bă­  Cerul,  şi  el  eră  al  meu  ;  —  Cerul  lim­
                                                trânul boer acum câţiva ani !          pede  pe  care  citi  am  măsura  *  vremii  îj
                                                  ..Cele  sortite  micului  artist  vor  li   din  care  culegeam  în  albăstrelele  din
                                                îiisă mai presus de voinţa mamei !”.   corola   pleoapelor   lacrimile   lumii   —
                                                  In  August  trecut,  cu  prilejul  îm­  erau daruri sfinte din clipe adânci!
                                                plinirii  a  34  ani  dela  inoartea  lui  Th.
                                                Aman,  sindicatul  artiştilor  plastici  a   Când  aţi  venit  în  grădina  mea  im
                                                                                      pletiain  un  mănunchiu  pentru  voi:  va
                                                organizat  un  parastas  —  ceremonie   dădeam  din  răsadurile  cele  mai  rare,  ce
                                                pioasă,  dar  care,  lipsită  de  participa­  nu Ie cunoşteau parcurile voastre.
                                                rea  oficialităţii,  a  luat  caracterul  li­
                                               nei prăznuiri de familie.                In   seri   dogorite,   când   veţi   întinde
                                                 Amintirea  lui  Aman  obligă  la  mai   cădelniţă  mâinilor  voastre,  să  miresraaţi
                                               mult.  De  aceea,  e  bine  să  se  ştie  de   sufletul  şi  veţi  privi  cu  trupul  încleştat
                                               pe  acum  că  peste  doi  ani,  la  29  Apri­  spre  glastra  de  foc  ce  asfinţeşte  pe  zare.
                                                lie  1928.  se  împlinesc  o  sută  de  ani   în   tinda   sfârşitului   vostru   vor   răsări
                                               dela  naşterea  lui  Th.  Aman.  Cu  pri­  fire de rouă din neştiutele inele grădini.
                   T11EODOR AMAN                lejul  acestui  centenar,  a  cărui  sărbă­  .... Sara asta n‘am venit s‘o cânt pen­
                                                torire  o  dorim  cât  mai  impunătoare,   tru voi !
                                               sperăm  că  vor  fi  înfăptuite  şi  cele
           Nimeni  nu  ştia  unde  stă  dus  cu   două  puncte  pe  cari  admiratorii  lui              LIBER ALEE NF/ITO
         ceasurile  micul  „Dache“.  Abia  mai   Aman  le  reclamă  de  câtva  timp  :  re­
         târziu,   mania   descoperă   ascunzişul,   pararea  muzeului  din  strada  Clemen-
         primul atelier al viitorului artist.   tei  şi  baterea  unei  plăci  comemorative
                                                                                                           4
           „La  început,  s  a  făcut  haz  de  acea­  pe  casa  din  Câmpulung,  unde  s’a   Din volumul „Seri adânci *.
         stă  descope  rire.  Cu  tofii  credeau  că   născut marele nostru artist.
         apucăturile  lui  Daclie  sunt  trecătoare.
         Când  însă  mai  târziu,  coana  Pepica               ALICE GABRIELESCU
         văzu  că  micul  artist  îşi  petrece  va­
                           4
         canţele  .,zugrăvind’   chipurile  cuno­    BIBLIOGRAFIE:
         scute,  s’a  gândit  că  desigur  lucrurile   Horaţiu  Diinitriu  ,,Clipa“  An.  UI,
         nu trebuie să meargă aşa departe.     Nr- 105—111. 120—124.
           .,Unchiul  Scarlat  Paris  nu  erei  însă   Dr. C. I. Istrati, ,,ŢIi. Ainan“ (1904).
         de  părerea  surorii  sale-  Coana  Pepica   broşură aniversară.        44
         nu  vrea  să  ştie  nimic  de  părerea  fra­  N.  Iorga.  ,»Studii  şi  documente ,
         telui  său.  căci  nu  putea  să-si  închi­  Voi.  XXIV,  Coresp.  Serdarului  Dini.
         puie  că  fiul  ei,  feciorul  serdarului   Aman.              44
         Dimitrie Aman sar putea lace zu-        N.  Iorga,  Rev.  ,.Ramuri .  Comen­
                                               tarii  asupra  scrisorilor  lui  Th-  Aman
                                               către  fratele  său  Alecu  (aflate  în  mu­
           * Casele Aman erau aşezate în curtea
         bis. Sf. Troiţă (Craiova).            zeul Aman, din Craiova).
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11