Page 6 - 1926-16
P. 6
vmvmstjt untt }
o A
lăzi răsturnate, cli 11 cari ies ceasloave întâlnire toamna Culegătorul de rouj
bisericeşti şi hrisoave scorojite şi
prăjite, presărate cu înflorituri roşii Dece plânge norul — Cine e la poarta cetăţii în J
şi albastre, micul Daclie stă aplecat tocmai acum asta împodobită cu ghirlănzi de sari S
deasupra unui scaun fără spătar, im când vreau să-ţi ies în cale ?... tonre ?
provizat ca masă şi marchează în
ceară diferite figuri ciudate. Şindrila La sărbătoarea întâlnirii noastre Cine e acel ce vine cu trufia ţd
şi lemnăria cucii strălucesc, topin- vreau veselie, soare. zdrenţuită să picure amar în valul bj
du-se. par’că. în tonuri arse de chih Dece să fie tristeţe curiei ?
limbar, de sânge de dragon şi de şo- dacă te iubesc ?...
fran. Printre rupturile acoperişului, Ca într’o cupă De eşti străin păşeşte mai departe _
scapă câte-o dâră de lumină care, îţi aduc în palmă, roade încătuşează} bine umbra trupului tău]
iar dacă vinele îţi poartă viaţa de bat
prinzându-se în praful stârnit de mi şi vântul m’asciinde nu ai ce căuta !
cul ocupant, brodează întunericul ca în văluri de praf.
tifelat al podului cu linii paralele. Blestemul întregii cetăţi îţi va încii
C âte-odată, lumina descoperă pe po Voinice cu pas greu ge deacuina sufletul şi fâşiile lui vq
dea, jos. vreo bucată de hârtie sau ca legea iubirii, arde şi muşchiul de pe stânci!
de pânză albă şi o topeşte într’o pată iu luncă se întinde
de aur aprins. arama toamnei, — Nu am venit la voi să cinstesc
,,In această atmosferă, iu care lu cărarea-i învelită ceasta zi din cupe cu răsfrângeri de sâij
la fel cu balta
mina incrustează toate colorile soa la fel cu iarba. gc închegat.
relui şi toate reflexele nestimatelor,
lucrează cu sârg micul artist, nepă Nu mai ştiu Nu am venit la voi să tresar alintând
sător de înăbuşeala stăruitoare. Ceara pe unde să trec... strălucirea aurului şi n‘ain venit sn'ra
puneţi pe frunte semne de mărire.
se topeşte, aproape. între degetele
modelatoare. Forma creşte şi se des Dă-mi mâna ! .... Un rătăcitor pe drumuri lungi ar
prinde puternic pe fondul închis. fost întotdeauna.
Aman are abia 8—9 ani. Seripsitatea FLORICA MUMUIANU
lui e surprinzătoare. Lui i se pare Pe trupul meu nu au clipit nici oda
firesc să modeleze în ceara luată clin tă pietre cu zâmbete rare — doar soa
biserică, de pe scaunul lumânărilor rele când mi se juca în plete.
aprinse de bisericoşi la intrare şi să
Bogăţia mea mi-a fost pământul, pal
..facă din ea chipuri de oameni şi mântui, cu apele lui uneori de cristal]
44
animale.. .
41
senine, uneori de lut, purtând mugetul
răsvrătirii.
Arborii bătrâni la rădăcinile cărora aJ
desea ascultam poveştile lumii.
Scorborile în care mă afundam cu|
vieţi în urmă, să ghicesc, ce va fi mâine..]
grav ca acela care zugrăvise [ie bă Cerul, şi el eră al meu ; — Cerul lim
trânul boer acum câţiva ani ! pede pe care citi am măsura * vremii îj
..Cele sortite micului artist vor li din care culegeam în albăstrelele din
îiisă mai presus de voinţa mamei !”. corola pleoapelor lacrimile lumii —
In August trecut, cu prilejul îm erau daruri sfinte din clipe adânci!
plinirii a 34 ani dela inoartea lui Th.
Aman, sindicatul artiştilor plastici a Când aţi venit în grădina mea im
pletiain un mănunchiu pentru voi: va
organizat un parastas — ceremonie dădeam din răsadurile cele mai rare, ce
pioasă, dar care, lipsită de participa nu Ie cunoşteau parcurile voastre.
rea oficialităţii, a luat caracterul li
nei prăznuiri de familie. In seri dogorite, când veţi întinde
Amintirea lui Aman obligă la mai cădelniţă mâinilor voastre, să miresraaţi
mult. De aceea, e bine să se ştie de sufletul şi veţi privi cu trupul încleştat
pe acum că peste doi ani, la 29 Apri spre glastra de foc ce asfinţeşte pe zare.
lie 1928. se împlinesc o sută de ani în tinda sfârşitului vostru vor răsări
dela naşterea lui Th. Aman. Cu pri fire de rouă din neştiutele inele grădini.
T11EODOR AMAN lejul acestui centenar, a cărui sărbă .... Sara asta n‘am venit s‘o cânt pen
torire o dorim cât mai impunătoare, tru voi !
sperăm că vor fi înfăptuite şi cele
Nimeni nu ştia unde stă dus cu două puncte pe cari admiratorii lui LIBER ALEE NF/ITO
ceasurile micul „Dache“. Abia mai Aman le reclamă de câtva timp : re
târziu, mania descoperă ascunzişul, pararea muzeului din strada Clemen-
primul atelier al viitorului artist. tei şi baterea unei plăci comemorative
4
„La început, s a făcut haz de acea pe casa din Câmpulung, unde s’a Din volumul „Seri adânci *.
stă descope rire. Cu tofii credeau că născut marele nostru artist.
apucăturile lui Daclie sunt trecătoare.
Când însă mai târziu, coana Pepica ALICE GABRIELESCU
văzu că micul artist îşi petrece va
4
canţele .,zugrăvind’ chipurile cuno BIBLIOGRAFIE:
scute, s’a gândit că desigur lucrurile Horaţiu Diinitriu ,,Clipa“ An. UI,
nu trebuie să meargă aşa departe. Nr- 105—111. 120—124.
.,Unchiul Scarlat Paris nu erei însă Dr. C. I. Istrati, ,,ŢIi. Ainan“ (1904).
de părerea surorii sale- Coana Pepica broşură aniversară. 44
nu vrea să ştie nimic de părerea fra N. Iorga. ,»Studii şi documente ,
telui său. căci nu putea să-si închi Voi. XXIV, Coresp. Serdarului Dini.
puie că fiul ei, feciorul serdarului Aman. 44
Dimitrie Aman sar putea lace zu- N. Iorga, Rev. ,.Ramuri . Comen
tarii asupra scrisorilor lui Th- Aman
către fratele său Alecu (aflate în mu
* Casele Aman erau aşezate în curtea
bis. Sf. Troiţă (Craiova). zeul Aman, din Craiova).
